Cea de a cincea rundă de negocieri cu privire la Brexit începe luni, iar mingea se află de-acum ”în câmpul” UE, potrivit premierului britanic Theresa May, ale cărei dificultăți pe plan intern îi îngrijorează pe europeni, relatează AFP.
Cele două echipe de negociatori se întâlnesc, ca de obicei, la sediul Comisiei Europene (CE) la Bruxelles, la o oră încă nestabilită, în vederea lansăriii acestei sesiuni de patru zile. Este vorba despre ultima rundă programată înaintea Consiliului European din 19-20 octombrie, scrie News.ro.
În calendarul ideal al negociatorului șef al Uniunii Europene (UE) Michel Barnier, acest summit trebuie să marcheze o etapă crucială, odată cu perspectiva ca liderii europeni să constate ”progrese suficiente” pe tema divorțului, pentru a deschide negocieri referitoare la relațiile comerciale cu Londra după Brexit, prevăzut în martie 2019.
”Mingea este în câmpul lor”, va spune Theresa May luni în Camera Comunelor, potrivit serviciilor sale. ”Însă eu sunt optimistă cu privire la faptul că vom primi un răspuns pozitiv”, va adăuga ea, îndemnându-i pe europeni să fie ”supli” în vederea celei de a doua faze a negocierilor, pe care britanicii o reclamă cu nerăbdare.
Acest scenariu pare însă improbabil, atât de în urmă au rămas condițiile stabilite de Cei 27. Ei cer progrese în trei dosare prioritare legate de despărțire, și anume soluționarea financiară a divorțului, soarta expatriaților și consecințele Brexitului asupra Irlandei.
”Nu am realizat încă, în prezent, în aceste trei subiecte, «progrese suficiente» pentru a începe în deplină încredere a doua fază de negociere”, a avertizat Barnier pe 3 octombrie, în Parlamentul European (PE), care a făcut aceeași constatare într-o rezoluție adoptată cu o majoritate zdrobitoare.
UMBRA LUI BORIS
”Până la sfârșitul lui octombrie nu vom avea progrese suficiente (...), mai puțin în cazul unui miracol”, a spus fără ocolișuri președintele CE Jean-Claude Juncker în cadrul unui summit informal, la Tallin, la sfârșitul lui septembrie, părând să-și pună puține speranțe în a cincea rundă de negocieri.
Europenii sunt cu atât mai pesimiști cu cât sunt îngrijorați de consecințele asupra negocierilor ale fragilității Theresei May, ilustrate de discursul său de coșmar, miercuri, în fața delegaților partidului ei, pătat de accese frecvente de tuse.
În plină criză de leadership, conducătoarea conservatoare a fost intreruptă de un actor de comedie care a venit să-i înmâneze un formular de concediere ”din partea lui Boris Johnson”, ministrul ei de Externe care-i sfidează autoritatea îndemnând la un Brexit mai ”dur”.
”Declarațiile lui Johnson în cursul pregătirii și Congresului Partidului Conservator au condamnat perspectiva unei soluții în Consiliul European din octombrie”, consideră Mujtaba Rahman, o analistă la think tank-ul Eurasia, apreciind că ministrul a ”erodat încrederea Celor 27”.
În opinia unui diplomat european, ”problema Thereseii May este că ea trebuie să vorbească mereu cu două auditorii în același timp: aripa «hard Brexit» din partidul său, căreia trebuie să-i dea asigurări, și cu europenii, pe care trebuie să-i asigure că se află într-un tipar de negociere”.
”DIVERGENȚE SERIOASE”
UE a saluttat ”tonul constructiv” și ”noua dinamică” imprimate negocierilor prin discursul lui May de la 21 septembrie, la Florența (Italia), unde a propus o perioadă de tranziție post-Brexit de doi ani și a promis că țara sa își va ”onora” angajamentele financiare față de Uniune.
Însă ”rămân divergențe serioase, în special cu privire la soluția financiară”, a precizat ulterior Barnier în PE.
Încheierea tuturor socotelilor și plata de către regatul Unit în vederea onorării angajamentelor finananciare în UE este evaluată neoficial între 60 și 100 de miliarde de euro de către europeni, potrivit unor surse.
Negociatorii europeni nu cer însă, pentru moment, un angajament în cifre Londrei, ci un acord de principiu asupra unei metode de clacul, încă departe de a fi atins.
Mijloacele de garantare după Brexit a drepturilor cetățenilor europeni în Regatul Unit rămân alt măr al discordiei. Londra și Bruxellesul nu au reușit să ajungă la un acord asupra rolului pe care-l va putea juca în acest sens Curtea de Justiție a UE (CJUE).
