Întrebat dacă NATO ar putea exista fără SUA, răspunsul lui Geoană a fost ferm:
”Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, și pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană la Europa FM.
El a explicat că, după cel de-al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului, au existat două etape de înțelegere între americani și europeni: americanii au acceptat să asigure majoritatea securității în Europa, iar europenii, în schimb, au deschis piața, au achiziționat echipamente americane și au construit astfel o relație privilegiată de comerț și cooperare economică cu Statele Unite.
”La un moment dat americanii au început să spună stați puțin că deal-ul nu e corect. Este dezechilibrat. Nu pot să plătesc eu pentru securitatea voastră, când suntem țări totuși bogate, nu vorbim de țările din Est, dar vorbim de țările mai mari, din Occident. Și mai devreme sau mai târziu, momentul renegocierii contractului politico-economic urma să vină. Cu președintele Trump a venit mai abrupt, și a venit de o manieră aproape brutală de foarte multe ori.
Dar, structural vorbind, lăsând la o parte personajul, lăsând la o parte stilul, pe fond trebuia să ajungem la o formă de reechilibrare a relației, așa cum cred că europenii trebuie să ceară americanilor, în schimbul continuării unei relații importante, acces mai mare pe piața americană, inclusiv piața de apărare americană”, a explicat Mircea Geoană.
”Eu cred că NATO va rezista, va fi unul mult mai echilibrat din punct de vedere rolul europenilor în raport cu americanii. Interesele americane în Europa sunt uriașe, ale noastre în America sunt uriașe. E greu să distrugi o relație atât de solidă”.
România a cerut recent o misiune NATO la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia.
„Marea Neagră e locul în care rușii manifestă un interes imens”, a declarat el într-un interviu acordat Politico, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München. „Este o mare care trebuie protejată și e o mare cu privire la care România e foarte interesată [ca NATO] să ofere protecție.
NATO intenționează să extindă semnificativ stocurile de arme și muniții de-a lungul flancului său estic și să înființeze o nouă zonă defensivă folosind tehnologie robotică și automatizată, a declarat recent generalul de brigadă Thomas Lowin, înalt oficial al NATO.
Măsurile vizează consolidarea descurajării împotriva Rusiei.
În cadrul unui nou concept de apărare multistratificat, NATO ar încerca să încetinească sau să oprească un atacator într-un stadiu incipient, utilizând sisteme de înaltă tehnologie, conform ziarului german Welt.
De-a lungul granițelor alianței cu Rusia și Belarus, urmează să fie creată o zonă care s-ar baza în mare măsură pe supraveghere, precum și pe sisteme operate de la distanță sau semiautomate, pe care un adversar ar trebui mai întâi să le depășească pentru a putea avansa.
Lowin, adjunct al șefului de stat major pentru operațiuni la comandamentul terestru al NATO din Izmir, a declarat pentru ziar că supravegherea de-a lungul flancului estic se va baza pe sisteme care colectează date la sol, în aer, în spațiu și în domeniul digital.
Informațiile ar fi puse la dispoziția aliaților NATO în timp real, a spus el. Ar putea fi utilizate sisteme fixe și mobile, cum ar fi senzori radar, acustici și optici, alături de date de la sateliți, drone și avioane de recunoaștere.
Direct de-a lungul granițelor, NATO intenționează să stabilească ceea ce Lowin a descris ca o 'zonă fierbinte', concepută pentru a opri sau încetini atacatorii din timp. Zona ar putea include drone înarmate, vehicule de luptă semiautonome, sisteme robotizate și capacități automate de apărare aeriană.
Lowin a subliniat, însă, că deciziile privind utilizarea forței vor rămâne întotdeauna apanajul oamenilor, în conformitate cu regulile de angajament și standardele etice.
Lowin a mai spus că NATO pre-poziționează deja echipamente militare, dar că acum vor fi acumulate stocuri mult mai mari în statele din prima linie, inclusiv arme și muniții atât pentru sistemele automate, cât și pentru forțele alianței.
În ciuda utilizării tot mai mari a automatizării, numărul trupelor nu va fi redus, a adăugat el, menționând că sistemele fără pilot nu sunt suficiente pentru a descuraja sau opri un adversar pe termen lung.
