România a plătit, până în prezent, un miliard de euro taxă pe plasticul nereciclat, iar săptămâna trecută a mai achitat trei milioane de euro pe Cauza 109 referitoare la depozitele neecologizate de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
''Ne întreabă Comisia și Curtea Europeană de Justiție, mai nou, de ce nu tratăm deșeurile înainte de a le depozita, pentru că au informații că în patru depozite din România se întâmplă chestia asta. În opinia Comisiei, excepția e legată de acea situație în care nu tratezi când, de fapt, știm cu toții că în România excepția e mai degrabă atunci când autoritățile locale își fac datoria și tratează și stabilizează deșeurile înainte de a le depozita. Dacă până acum ne-am tot alintat, am tot spus că avem alegeri și nu putem amenda cetățenii și nu putem mări taxa de salubritate, toate aceste lucruri ajung, din păcate, la o scadență. Vorbim despre sume foarte mari de bani pe care statul român le plătește pe Cauza 109, cu depozitele de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase, neecologizate. Săptămâna trecută am mai plătit încă trei milioane de euro și sper să nu greșesc. Plătim milioane de euro, bani cu care am fi putut să nu fi ajuns în această situație, erau bani cu care am fi putut să le ecologizăm la timp. Trei milioane de euro par o glumă în comparație cu un miliard de euro pe care l-am plătit până acum taxă pe plastic nereciclat. Asta pare să nu îngrijoreze pe nimeni, nici vreun minister, ca să nu numesc unul anume, însă în situația economică în care ne aflăm, eu cred că un miliard de euro pe care România ar fi putut să nu-l fi plătit dacă ne-am fi făcut cu toții treaba, ar fi făcut o mare diferență în deficit și în investiții'', a spus Fechet, potrivit Agerpres.
Acesta a adăugat că, în perioada următoare, va fi nevoie de discuții referitoare la cine trebuie să plătească astfel de penalități.
''Cred că urmează foarte rapid o nouă discuție legată de acești bani, și anume cine trebuie să-i plătească în viitor: producătorii, primarii sau în continuare statul. Rămâne de văzut, dar e puțin probabil ca lucrurile să continue așa cum sunt (...) Mi-a venit astăzi o adresă prin care suntem înștiințați că avem o nouă procedură de infringement și de transpunere a 'Single-use plastic'. N-am apucat să aprofundez subiectul, dar sper că se referă la modalitatea în care am transpus legislația, și nu la modalitatea în care aplicăm legislația, pentru că asta ar fi tragic să constate și Comisia ceea ce noi știm deja, și anume că în materia deșeurilor și în materia gestionării deșeurilor, chiar și în materia tratării deșeurilor, când legislația e bine transpusă, practica ne omoară. Cu alte cuvinte, și când stăm bine la capitolul teorie, în viața reală dacă mergi la țară sau la oraș, în materia colectării, în materia sortării, în materia tratării și până la depozitare, hai să spunem, ca să nu ne facem de râs, că sunt multe lucruri pe care am putea să le îmbunătățim. Asta se reflectă și în multitudinea de proceduri de infringement pe care le avem deschise în legătură cu deșeurile'', a punctat oficialul.
Ministrul de resort a vorbit, totodată, despre decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a reintroduce pe piață paiele din plastic.
''Am văzut și decizia președintelui Donald Trump de a reintroduce paiele de plastic. Probabil că aceste semnale politice vor influența, fără îndoială, și ceea ce se întâmplă în Europa. E adevărat că am văzut multe glume la care eu, în calitate de ministru al Mediului, am râs mai puțin, dar la unele dintre ele trebuie să admit că am râs. Una era referitoare la faptul că se bat între ele Statele Unite și China în tehnologii legate de Inteligența Artificială, cine are cel mai bun instrument de Inteligență Artificială, cine reușește să trimită mai eficient tot felul de rachete în spațiu și să le aducă înapoi pe Pământ... Timp în care Uniunea Europeană a reușit să inoveze doar modul în care nu mai cade dopul de la PET și, mai nou, cum să nu folosim produsele de unică folosință de plastic. În același timp, dincolo de glumă, uitându-ne la impactul plasticului asupra mediului, la Congresul Dunărenilor, de săptămâna aceasta, de la minister, am discutat și despre cantitatea de microplastic transportată pe Dunăre, ce ajunge în fiecare an în Deltă sau în Marea Neagră'', a subliniat Mircea Fechet.
Comisia Europeană (CE) a introdus, în anul 2021, taxa pe plastic, numită Contribuția Națională pentru Plastic (NPC - National Plastic Contribution). Astfel, Regulamentului UE nr. 2021/770 prevede că suma anuală se calculează pe baza unor previziuni privind cantitățile de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate și a regularizărilor dintre sumele previzionate și sumele reale raportate în anii anteriori.
Companiile de reciclare, de salubrizare, organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT), Asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), alături de autoritățile centrale discută, joi, pe marginea celor mai importante teme de mediu, în cadrul unei noi ediții a evenimentului Pria Environment.
