Noile tarife, la indicația lui Donald Trump, reprezintă cea mai recentă încercare a președintelui de a restabili un regim de taxe la import la nivel aproape global.
Mișcarea vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele sale anunțate în „Ziua Eliberării”, cuprinse între 10% și 50%, impuse anul trecut în temeiul unei legi privind situațiile de urgență națională, despre care instanța a afirmat că nu era aplicabilă.
Trump a reacționat inițial la această hotărâre prin impunerea unui tarif general temporar de 10% pe o perioadă de 150 de zile, care expiră vineri, arată news.ro.
Într-un comunicat. Greer a calificat noile tarife drept un răspuns la încălcările drepturilor omului, la o zi după ce administrația Trump a încheiat un acord de cooperare nucleară cu Arabia Saudită, țară descrisă de organizațiile pentru drepturile omului drept unul dintre locurile unde aceste drepturi sunt încălcate flagrant.
Regatul saudit, potrivit Human Rights Watch, a investit în „evenimente sportive și de divertisment de mare anvergură, atât pe plan intern, cât și internațional”, pentru a „masca bilanțul dezastruos” al țării în materie de drepturi ale omului. „Muncitorii migranți, inclusiv cei angajați în proiecte și companii legate de fondul suveran de investiții al Arabiei Saudite, se confruntă cu abuzuri pe scară largă în toate sectoarele de activitate”, susține organizația.
„Președintele Trump recunoaște că decenii de persuasiune morală nu au eradicat munca forțată din lanțurile de aprovizionare globale. Statele Unite au o interdicție privind importul de muncă forțată de aproape un secol și o aplică cu rigurozitate; a trecut de mult timpul ca partenerii noștri comerciali să facă același lucru”, a declarat Greer în comunicatul său privind noile tarife. „Măsura de astăzi va începe să corecteze ceea ce constituie atât o încălcare a drepturilor omului, cât și o practică comercială care denaturează concurența, în vederea îmbunătățirii bunăstării lucrătorilor de pretutindeni”, mai spune reprezentantul comercial al SUA.
INCLUSIV UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE PE LISTĂ
Biroul reprezentantului comercial al SUA a furnizat și o listă a țărilor sau blocurilor economice presupuse a fi vinovate de „neimpunerea și neaplicarea efectivă a unei interdicții privind importul de bunuri produse prin muncă forțată”.
Conform unei versiuni preliminare a avizului din Registrul Federal, la 2 iunie 2026, reprezentantul pentru comerț a stabilit că, în fiecare dintre cele 60 de anchete, anumite acte, politici și practici ale economiei în cauză pot face obiectul unor măsuri în temeiul secțiunilor 301(b) și 304(a) din Legea comerțului. Reprezentantul pentru comerț a publicat, de asemenea, un raport cuprinzător, intitulat „Acte, politici și practici ale diverselor economii legate de neimpunerea și neaplicarea efectivă a unei interdicții privind importul de bunuri produse prin muncă forțată”.
Mai precis, scrie The Guardian, reprezentantul pentru comerț a stabilit că:
• Următoarele 54 de economii nu au impus și nu au aplicat în mod eficient o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată: Algeria; Angola; Argentina; Australia; Bahamas; Bahrain; Bangladesh; Brazilia; Cambodgia; Chile; Republica Populară Chineză; Columbia; Costa Rica; Republica Dominicană; Egipt; El Salvador; Guatemala; Guyana; Honduras; Hong Kong, China; India; Irak; Israel; Japonia; Iordania; Kazahstan; Kuweit; Libia; Malaezia; Maroc; Noua Zeelandă; Nicaragua; Nigeria; Norvegia; Oman; Peru; Filipine; Qatar; Rusia; Arabia Saudită; Singapore; Africa de Sud; Coreea de Sud; Sri Lanka; Elveția; Taiwan; Thailanda; Trinidad și Tobago; Turcia; Emiratele Arabe Unite; Regatul Unit; Uruguay; Venezuela; și Vietnam.
• Următoarele șase economii nu au reușit să aplice în mod eficient interdicția privind importul de bunuri produse prin muncă forțată: Canada, Ecuador, Uniunea Europeană, Indonezia, Mexic și Pakistan.
Având în vedere că Uniunea Europeană cuprinde 27 de țări, un total de 86 de țări sunt supuse noilor tarife americane, care intră în vigoare vineri, începând cu ora 0:01, ora Washingtonului (7:01, ora României).
Statele Unite și Uniunea Europeană au încheiat deja un acord pentru tarife de 15 la sută, care a intrat în vigoare în această lună.
Președintele Donald Trump promisese că va găsi alte modalități de a impozita mărfurile străine după ce Curtea Supremă i-a respins cele mai agresive tarife la începutul acestui an, astfel că joi, administrația sa a dezvăluit cea mai recentă soluție de ocolire a restricțiilor.
CE VALOARE AU NOILE TARIFE
Astfel, începând de vineri, de la ora 00:01, zeci de parteneri comerciali ai Americii, de la Europa la China și India, se vor confrunta cu noi tarife vamale cuprinse între 10% și 12,5% pentru mărfurile expediate către Statele Unite, potrivit comunicatylui emis joi de Biroul Reprezentantului Comercial al SUA. Mărfurile provenite de la 60 de parteneri comerciali vizați reprezintă 99,4% din importurile SUA, a declarat Reprezentantul Comercial al SUA.
Momentul coincide cu expirarea unei taxei de 10% aplicate aproape generalizat, impusă de Trump la începutul acestui an, după ce a pierdut procesul la Curtea Supremă.
„Președintele nu va permite ca politica sa comercială și obiectivele sale generale să fie subminate doar pentru că un instrument ar putea fi limitat de o instanță sau de altceva”, au declarat joi reporterilor oficiali de rang înalt ai Casei Albe, în cadrul unei conferințe telefonice de prezentare a măsurilor, relatează CNN.
Cea mai recentă măsură vine în urma unei anchete de câteva luni efectuate de Reprezentantul Comercial al SUA cu privire la presupusa utilizare a muncii forțate pentru producerea bunurilor exportate în SUA și la eșecul diverselor țări de a combate această practică.
Noile tarife se aplică importurilor din țările care furnizează aproape tot ceea ce Statele Unite cumpără din străinătate. O serie de importuri, inclusiv petrolul și gazul, precum și produsele care nu pot fi procurate pe piața internă, au beneficiat de scutiri, au declarat oficialii administrației.
Momentul implementării a fost ales pentru a „evita complexitatea” care ar fi rezultat din suprapunerea noilor taxe peste taxele vamale existente de 10%, au spus oficialii administrației. Aceștia au adăugat că liderii din mediul de afaceri au solicitat mai multă continuitate și previzibilitate în ceea ce privește tarifele vamale.
Aceasta marchează o schimbare radicală față de situația de acum un an, când întreprinderile se aflau în mijlocul politicii amețitoare a lui Trump privind aplicarea și suspendarea repetată a tarifelor. „Am auzit clar și răspicat: oamenii vor să știe ce rată tarifară vor plăti”, a declarat oficialul administrației.
„Adevăratul mesaj pe care toată lumea trebuie să-l rețină este că președintele va folosi întotdeauna instrumentele de care dispune pentru a-și atinge obiectivele de politică comercială”, au subliniat ei.
Anumite țări au îndeplinit condițiile pentru o rată mai mică, de 10%, în loc de cea de 12,5%, după ce au luat măsuri menite să combată presupusa muncă forțată. Însă oficialii administrației au declarat că nu sunt convinși că țările afectate vor elimina această practică în curând și sunt pregătiți să mențină în vigoare taxele mai mari.
Pentru majoritatea americanilor, este puțin probabil ca această schimbare să se traducă imediat în prețuri mai mari, deoarece menține în mare parte taxele pe care importatorii le-au plătit deja. Totuși, acest lucru s-ar putea schimba în următoarele săptămâni și luni, notează CNN.
Tarifele prevăzute de Secțiunea 301 sunt considerate de experții în comerț ca fiind o opțiune mai durabilă din punct de vedere juridic, deoarece au rezistat contestațiilor judiciare anterioare, spre deosebire de autoritatea de urgență pe care Trump a utilizat-o în aprilie anul trecut pentru regimul său tarifar mai amplu, denumit „Ziua Eliberării”. De asemenea, acestea pot rămâne în vigoare pe termen nelimitat.
Administrația explorează modalități suplimentare de a majora taxele la frontieră. La începutul acestei săptămâni, Casa Albă a anunțat un tarif de 50% asupra anumitor mărfuri canadiene, care urmează să intre în vigoare luna viitoare în temeiul unei prevederi a Legii comerciale Smoot-Hawley care nu a mai fost utilizată până acum.
În luna mai era relatat că Uniunea Europeană evită noi majorări de taxe vamale cu care amenință Donald Trump și ajunge la un acord provizoriu privind implementarea pactului comercial cu Statele Unite.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat atunci acordul și a cerut instituțiilor europene să finalizeze rapid procesul legislativ.
Negociatorii europeni au ajuns la compromis după peste cinci ore de discuții nocturne.
Acordul include un mecanism de protecție care va permite Bruxelles-ului să suspende reducerile de tarife vamale dacă importurile americane afectează industria europeană.
De asemenea, Comisia Europeană va putea suspenda facilitățile comerciale dacă Statele Unite mențin până la finalul lui 2026 taxe mai mari de 15% pentru oțelul și aluminiul european procesat.
Acordul provizoriu vine la aproape un an după înțelegerea comercială convenită între UE și SUA la complexul de golf al lui Trump din Turnberry, Scoția.
Conform acelui acord, Uniunea Europeană accepta eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale americane, iar administrația Trump se angaja să plafoneze la 15% taxele aplicate majorității produselor europene.
"Un acord este un acord, iar Uniunea Europeană își respectă angajamentele", a declarat atunci von der Leyen.
"Împreună putem asigura un comerț transatlantic stabil, previzibil și reciproc avantajos", a adăugat ea.
Parlamentarii europeni suspendaseră anterior de două ori dezbaterile privind acordul.
Prima pauză a venit după ce Trump a amenințat în ianuarie că va prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez, iar a doua după ce Curtea Supremă a SUA a anulat o mare parte din politica tarifară extinsă a administrației Trump.
La începutul lunii mai, Trump avertizase că UE are termen până la 4 iulie pentru ratificarea acordului comercial, amenințând în caz contrar cu taxe vamale "mult mai mari".
El promisese și majorarea la 25% a tarifelor pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, acuzând Bruxelles-ul că nu respectă prevederile așa-numitului "Acord de la Turnberry".
