Extrema dreaptă din Franța dă lovitura în alegerile senatoriale și obține un număr record de aleși

Adunarea Națională (RN), partidul lui Marine Le Pen care avea deja trei senatori, a înregistrat nouă noi aleși, iar aliații săi din Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR) au obținut trei locuri, în cadrul acestui scrutin în care a fost reînnoite puțin peste jumătate din cele 348 de mandate ale acestei adunări.

"Pentru prima dată în istoria sa, Adunarea Națională va constitui, împreună cu aliații săi (...) un grup în Senat", a scris pe X președintele partidului, Jordan Bardella.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ De astăzi, peste 1.800 de blocuri din București rămân fără apă caldă

"Este o victorie istorică și o etapă majoră care a fost depășită", s-a felicitat pe aceeași rețea socială Marine Le Pen, marea favorită în intențiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, programat pe 18 aprilie, scrie Agerpres.

Ea a salutat un '"rogres general' care confirmă 'accelerarea implantării Adunării Naționale pe întreg teritoriul' Franței.

RN devenise deja cel mai mare partid ca număr de deputați în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului) în urma alegerilor legislative din 2024, având 119 aleși (și trei afiliați).

Acest pas este simbolic, dar nu numai: având peste zece aleși, RN va putea constitui un grup parlamentar, ceea ce înseamnă un timp sporit pentru luări de cuvânt, resurse suplimentare și un sprijin valoros pentru candidatura lui Marine Le Pen la Elysee.

Chiar dacă trece pe plan secund în umbra bătăliei din 2027, acest scrutin indirect, care reflectă alegerile municipale din luna martie a acestui an, va fi analizat cu atenție de conducerile partidelor, la mai puțin de șapte luni de prezidențiale.

CITEȘTE ȘI "Măsuri pentru menținerea Dacia și Renault Group în România". BNS a mers la Mioveni și se implică în protejarea uzinei Automobile Dacia, după modelul IG Metall din Germania

Se impun în special două constatări: prezența locală a RN este în clară progresie, după cum o arată scorurile care uneori au crescut de cinci ori față de ultimul scrutin din 2020. În schimb, cea a partidului de stânga radicală La France Insoumise (LFI) rămâne derizorie pentru mișcarea lui Jean-Luc Melenchon - un alt candidat la prezidențiale bine plasat în sondaje -, care reușește, totuși, să obțină un loc pentru prima dată.

În ciuda unei ușoare erodări, controlul asupra Senatului deținut de partidul de dreapta Republicanii (LR), al cărui candidat Bruno Retailleau a fost reales, și de aliații săi centriști nu este, însă, dat peste cap de acest scrutin.

Franța nu va mai ajuta Ucraina ca în prezent, anunță șefa extremei drepte franceze

Candidata Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) în alegerile prezidențiale prevăzute în primăvara lui 2027, Marine Le Pen, anunță că Franța nu va mai putea ajuta Ucraina la fel ca în prezent, din cauza degradării finanțelor publice, relatează AFP.

"Față de ceea ce facem în prezent, ceea ce este considerabil, spunem că nu o putem face", a declarat la LCI șefa extremei drepte.

"Nu este un act de ostilitate față de Ucraina. Putem continua să le formăm militarii, armatele, putem continua să le dăm material pentru a se apăra. Dar, din punct de vedere financiar, nu mai putem. Nu mai putem", a subliniat ea.

CITEȘTE ȘI Trump aprobă noi standarde de consum pentru automobile și oprește politica lui Biden de susținere a vehiculelor electrice

"Pentru că nu putem să spunem, pe de o parte, că nu există niciun euro (...) pentru indexarea pensiilor, dar că, în schimb, există miliarde pentru contribuția netă la Uniunea Europeană (UE)", a continuat ea.

"ÎNCHIDEREA ROBINETULUI"

Vicepreședintele RN Louis Aliot a cerut să se "închidă robinetul" Kievului, declanșând o avalanșă de critici din partea candidaților de centru și de stânga la președinție.

Adversarii săi o atacă cu regularitate pe Marine Le Pen, din cauză că s-a dus la Kremlin în campania prezidențială din 2017, a unor poziții considerate conciliante față de Rusia și a unui împrumut la o bancă rusească în anii 2010.

Șefa extremei drepte - favorită în sondajele de opinie în vederea alegerilor prezidențiale din 2027 - pledează "de la agresiunea rusă împotriva Ucrainei" în favoarea "unei mari Conferințe de Pace" care să conducă la "o soluționare diplomatică" a conflictului.