Guvernul se opune ideii ca publicitatea la jocurile de noroc să fie limitată la interiorul sălilor autorizate, fără să mai apară nici la radio și TV, mișcare pregătită în Parlament, argumentând că interdicția ar fi discriminatorie pentru operatorii clasici comparativ cu cei online, ar alunga investiții anuale de zeci de milioane de euro și ar reduce din veniturile la buget, inclusiv din cele ale posturilor publice de radio și televiziune.
Camera Deputaților a adoptat tacit, la sfârșitul lunii iunie, în urma depășirii termenului de dezbatere, un proiect de lege prin care publicitatea pentru jocurile de noroc în spațiul public va fi permisă doar în interiorul locurilor autorizate pentru desfășurarea acestor jocuri. Interdicția acestui tip de publicitate pe posturile de radio și televiziune este astfel formulată explicit în lege, dar nu vizează publicitatea pe internet.
Proiectul, al cărui inițiator este chiar președintele actual al Camerei Deputaților, Florin Iordache, urmează să fie dezbătut de Senat, care este cameră decizională în acest caz. Inițiativa legislativă pornește de la ideea că, în ultimii ani, jocurile de noroc au prins o amploare deosebită în România, devenind un domeniu care necesită o reglementare clară, iar dependența este unul dintre riscurile pe care le implică jocurile de noroc, în special în rândul tinerilor.
Cu acest argument, în Legea audiovizualului este introdus un nou articol, potrivit căruia: "comunicările comerciale audiovizuale destinate jocurilor de noroc sunt interzise".
O altă prevedere propusă este ca publicitatea pentru jocurile de noroc să fie permisă doar în interiorul spațiilor în care sunt organizate astfel de activități și în publicațiile de specialitate. Reglementările nu vizează însă publicitatea online.
Guvernul, care nu a apucat să-și exprime punctul de vedere în Camera Deputaților, a transmis recent o adresă Senatului în care arată că nu susține aceste modificări.
CITEȘTE ȘI Guvernul renunță la taxa pentru cinema de la operatorii de telefonie mobilă, dar ridică taxa din minute de publicitate TV Executivul își argumentează poziția prin faptul că astfel este instituită o premisă de discriminare și neconcurențialitate între operatorii de jocuri de noroc tradiționale (landbase) și cei de la distanță (on-line), deoarece aceștia din urmă nu dispun de spații specializate având în vedere specificul de desfășurare al jocului.
Mai mult, arată Guvernul, prin aceste măsuri poate fi blocată activitatea legală de promovare a jocurilor de noroc on-line, iar investitorii în domeniu își vor reconsidera planurile privind piața din România.
"Restricțiile de publicitate propuse i-ar putea forța pe unii dintre operatorii care funcționează legal la momentul actual să își reconsidere rămânerea pe piața de jocuri de noroc, iar alți operatori, care nu sunt prezenți în acest moment pe piața jocurilor de noroc on-line din România, ar putea renunța la a mai lua în considerare opțiunea intrării pe piață. Publicitatea televizată și digitală, inclusiv așa numitul marketing afiliat specific în domeniul on-line, reprezintă principalele canale de promovare ale industriei de jocuri de noroc la distanță. Fără aceste canale de promovare operatorii de jocuri de noroc licențiați în România ar fi puși în imposibilitatea de a oferi un mediu concurential corect", susține Guvernul.
Executivul avertizează că interdicția ar putea conduce la expunerea prin alte mijloace a ofertelor fumizate în cadrul pieței nelicențiate a jocurilor de noroc, care va deveni astfel mai atractivă spre deosebire de piața licențiată ce are standarde severe privind organizarea responsabilă din punctul de vedere social al jocurilor de noroc impuse prin legislație.
Regulile de publicitate stabilite în România în vigoare la acest moment, arată Executivul, sunt conforme cu regulile și reglementările existente în alte piețe reglementate din cadrul Uniunii Europene. Ca urmare a acestor reglmentări, în Spania, pentru perioada octombrie-decembrie 2015, industria jocurilor de noroc a investit mai mult de 23 milioane de euro în publicitate, ceea ce reprezintă o creștere de peste 15%, pe baza unei evoluții anuale a investițiilor în publicitate.
"Dată fiind dimensiunea pieței din România, este puțin probabil ca investițiile în publicitate a industriei de jocuri de noroc on-line să atingă nivelul existent al investițiilor în Marea Britanie sau în Spania. Se poate presupune că industria jocurilor de noroc on-line va investi zeci de milioane de euro pe an în promovarea produselor și/ sau serviciilor introduse pe piața din România - o serie de operatori licențiați lansând deja atât campanii de marketing televizate și digitale, cât și campanii de marketing off-line și on-line", argumentează Guvernul.
CITEȘTE ȘI Operatorii jocurilor de noroc vor plăti doar jumătate din amendă dacă achită rapid, dar pot fi suspendați 6 luni dacă au un istoric rău O mare parte din aceste sume de bani este și va fi cheltuitã în România cu furnizorii naționali de servicii media, precum și cu agențiile de publicitate locale cu rol în oferirea de servicii actorilor industriei de jocuri de noroc.
Guvernanții obiectează și că inițiatorii proiectului nu precizează dacă este vorba despre programele audiovizuale licențiate în România sau dacă au în vedere și programele retransmise în România, dar aflate sub jurisdicția altor state membre. Același argument a fost ridicat de Consiliul Național al Audiovizualului, care se opune inițiativei legislative subliniind că astfel ar fi generate discrepanțe concurențiale între posturile licențiate în România și cele licențiate în afara țării.
"Considerăm că proiectul de lege ar produce o ingerință în piața de servicii media audiovizuale a statelor membre, în fond în piața unică a serviciilor media audiovizuale, îngrădind publicitatea pentru jocuri de noroc în cadrul serviciilor media audiovizuale aflate sub jurisdicția României, in timp ce publicitatea pentru jocuri de noroc ar putea fi difuzată în continuare de canalele retransmise în România, întrucât respectivele canale TV se aflã sub jurisdicția altor state membre în care nu există dispoziții care să interzică comunicările comerciale audiovizuale pentru jocurile de noroc", argumentează Guvernul.
Acesta mai arată că veniturile proprii ale serviciului public de televiziune și ale serviciului public de radio provin și din sume încasate din publicitate, iar, prin forma propusă, sunt diminuate aceste venituri ale Societății Române de Televiziune și ale Societății Române de Radiodifuziune.
Punctul de vedere al Guvernului este consultativ.
