Profit.ro a anunțat recent că Guvernul a redactat noile reguli, mai drastice, pentru agențiile care recrutează muncitori non-UE.
Sunt pregătite astfel garanții financiare obligatorii de minimum 200.000 euro, filtre severe pentru acționari și administratori, monitorizarea muncitorilor cel puțin 2 ani și obligația agențiilor de a suporta costurile de repatriere.
Asociația acuză acum că OUG-ul nu este o reformă, ci o lovitură directă dată economiei de piață, concurenței loiale și drepturilor lucrătorilor asiatici.
”Guvernul României dorește impunerea unui monopol pe piața recrutării de muncitori străini din România. Sub pretextul regularizării domeniului și a corectării unor deficiențe de funcționare, propunerea de Ordonanță de Urgență a Guvernului publicată pe 23 decembrie afectează peste 20 de mii de angajatori și cel puțin 100 de mii de muncitori străini anual”, transmite într-un comunicat oficial Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională.
Potrivit asociației, ”OUG-ul privind încadrarea în muncă a străinilor nu este o reformă ci este o lovitură directă dată economiei de piață, concurenței loiale și drepturilor lucrătorilor asiatici”.
”În forma actuală, proiectul de OUG interzice angajarea directă de către societățile interesate a muncitorilor stăini. Angajatorii vor depinde exclusiv de câțiva operatori privați dispuși să-și asume condițiile discriminatorii și restrictive ale Ordonanței”, precizează sursa citată. Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională mai spune că Ordonanța va duce la creșterea numărului de muncitori străini necalificați în România. ”Aceștia sunt cei care se folosesc de țara noastră ca punct de tranzit către Germania, Austria, Italia și alte țări care, de altfel, s-au și plâns constant de aspectele migrației ilegale și au blocat intrarea României în spațiul Schengen”, se precizează în comunicat.
Asociația mai acuză că Ordonanța încalcă principii constituționale și reguli europene privind serviciile și concurența.
”Agențiile de recrutare și plasare de forță de muncă străină care operează legal în România s-au organizat în mai multe asociații în această perioadă, urmând a propune o serie de amendamente la această Ordonanță. Acestea sunt menite a încuraja concurența loială și a crește numărul muncitorilor străini calificați aduși în Romania, precum și creșterea gradului de retenție la angajator, indicatorul real de referință privind calitatea serviciilor de recrutare. De asemenea, nu este înțeleasă urgența cu care a fost facută publică această Ordonanța, prin publicarea ei pe data de 23 decembrie și dorința de aprobare în sedința de Guvern din 31 decembrie”, precizează Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională.
Asociația transmite că Ordonanța propusă de Guvernul României încalcă Constituția României (libertate economică, economie de piață și concurență loială), legea Concurenței, legislația europeană privind serviciile (Directiva 2006/123/CE) și libertatea de a presta servicii în interiorul UE, libertatea contractuală și dreptul unei firme de a-și alege partenerii.
”Aceste agenții solicită public Guvernului, prin demersurile pe care le întrprind în această perioadă, următoarele: retragerea sau rescrierea din temelii a acestui proiect de OUG, trimiterea proiectului la Consiliul Concurenței și consultarea Comisiei Europene privind compatibilitatea cu libertatea serviciilor, organizarea de audieri publice în Parlament cu: agenții mici și de nișă, angajatori, ONG-uri pentru drepturile lucrătorilor migranți, înlocuirea depozitului de 200.000 EUR menționat în Ordonanță cu: poliță de asigurare obligatorie, garanții rezonabile, corelate cu volumul și istoricul agenției, mutarea accentului de pe bariere financiare pe calitatea selecției, trasabilitate digitală, indicatori reali de risc (rotație, neînceperea relației de muncă, respingeri la viză etc.)”, afirmă Asociația.
”Proiectul de OUG, în forma actuală, nu consolidează protecția lucrătorilor străini și nu creează un cadru echilibrat pentru angajatori și agenții de plasare. Dimpotrivă, introduce instabilitate legislativă, transferă abuziv responsabilități ale statului către entități private și generează premisele extinderii muncii la negru. Este necesară o reanalizare profundă a textului, cu respectarea principiilor constituționale, a dreptului european și a realităților economice, precum și instituirea unor măsuri tranzitorii reale care să protejeze efectiv persoanele vizate”, se mai arată în comunicat.
Garanții de minimum 200.000 de euro pentru muncitorii migranți
Textul proiectului introduce măsuri care pot schimba structural piața de recrutare: garanții financiare uriașe, obligații noi cu costuri foarte ridicate, filtre de securitate extinse, limitarea severă a actorilor eligibili și un sistem digitalizat, centralizat, controlat strict de stat.
Va fi impus și un depozit financiar obligatoriu, pe care orice agenție trebuie să îl constituie la Trezoreria Statului, înainte de a putea fi autorizată.
„Nivelul depozitului financiar (…) este de 200.000 euro pentru un număr de până la 1000 străini și se majorează cu 100.000 euro pentru fiecare 1000 de străini suplimentari”, se precizează în proiect.
Acești bani sunt imobilizați pe toată durata funcționării agenției și pot fi executați automat de stat în diverse situații (expulzări, repatrieri, amenzi), urmând ca firma să fie obligată să reconstituie garanția în 30 de zile.
Interdicția de a percepe comisioane de la muncitori
Proiectul introduce o regulă aparent menită să protejeze muncitorii străini: agențiile nu mai pot percepe niciun comision, taxă sau depozit de la lucrători.
Companiile de recrutare trebuie să nu fie „amenințări la adresa securității naționale”
Proiectul introduce un sistem de verificare amplu, în care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) verifică:
cazier fiscal,
cazier judiciar,
apartenența la structuri care au fost sancționate,
statutul de „persoană semnalată cu implicare în activități ce constituie amenințări la adresa securității naționale”.
„Reprezentanții legali (…) nu sunt semnalați cu implicare în activități care constituie amenințări la adresa securității naționale”, conform (Art. 5 alin. 1 lit. g din proiect)
Agențiile trebuie să supravegheze timp de doi ani a muncitorilor străini
Textul proiectului obligă agențiile să monitorizeze muncitorii timp de doi ani după intrarea în România, fiind responsabile pentru:
vizite trimestriale la locul de muncă;
sesizarea autorităților la orice suspiciune de exploatare;
raportarea rapidă a absențelor nemotivate ale muncitorilor;
identificarea de noi locuri de muncă dacă aceștia își pierd jobul.
„Agențiile au obligația de a verifica trimestrial, prin vizite, respectarea condițiilor de muncă.”, conform Art. 10 alin. 12 lit. f din proiect
Pentru firmele care lucrează cu sute sau mii de persoane, aceste obligații presupun un aparat logistic și administrativ uriaș, care ridică costurile la niveluri greu de susținut.
Un registru național al angajatorilor
O altă prevedere cu potențial semnificativ de control și concentrare de putere este crearea platformei:
WorkinRomania.Gov.ro, operată tehnic de Ministerul Afacerilor Interne
Platforma include:
Registrul Angajatorilor Străinilor (R.A.S.)
Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor (R.A.P.S.)
și interconectează toate bazele de date ale ministerelor relevante, inclusiv MAI, MAE, Justiție, ANAF.
În plus, agențiile sunt obligate să încarce acolo toate datele reprezentanților, asociaților și acționarilor — un grad de control fără precedent într-un sector privat obișnuit.
Suspendarea sau retragerea autorizației poate avea loc extrem de ușor
După intrarea în vigoare, o agenție poate fi suspendată dacă:
nu include toate elementele ofertei în contractul de muncă;
nu reîntregește garanția în 30 de zile;
20% dintre muncitori nu au calificare corespunzătoare;
nu raportează orice situație prevăzută în OUG.
„Într-un interval de 6 luni consecutive, dacă 20% dintre străinii mediați nu dețin nivelul de calificare necesar, autorizația se suspendă”, se mai precizează în inițiativă.
”Retragerea definitivă a autorizației se poate întâmpla și mai ușor — inclusiv dacă muncitorii ajung în situații de exploatare, chiar dacă agenția nu a avut nicio contribuție”, scrie la Art. 19 alin. 1 lit. e din proiect.
Astfel, agențiile devin responsabile nu doar de recrutare, ci, practic, de viața socială a muncitorului în România.
