Ioana Dogioiu a arătat că este nevoie ca măsurile să intre în vigoare rapid, iar adoptarea lor prin angajarea răspunderii în Parlament ar putea dura mai mult sau ar putea fi chiar întârziată prin procedura conestării la Curtea Constituțională.
”Cel mai probabil va fi vorba despre ordonanță de urgență din motive de calendar, dacă vreți. E nevoie de o rapidă intrare în vigoare acestor prevederi.
Ele trebuie să-și producă efectul cât mai repede pentru a contribui la bugetul de anul viitor, da? Pe anul în curs. Pe 2026. Deci este necesar ca ele să fie în vigoare, să producă efecte pentru a contribui la țintele pe care nu le-am asumat.
O procedură de angajare este o procedură care durează, după cum știm, mult mai mult. Iaca, numai ce vorbim, aveam un exemplu de o angajare (pensiile magistraților - n.red.) care nu și-a găsit încă deznodământul, deși a fost făcută, nu știu, pe 1 septembrie, dacă nu mă înșel”, a arătat Dogioiu, cara a adăugat că o posibilă sesizare la CCR, chiar dacă ar fi soluționată repede, este un pas procedural care prelungește destul de mult acest proces.
Dogiiu a mai spus că va urma o decizie politică în privința conținutului acestor ordonanțe, dar că vor fi în luate în calcul tăierile de chletuile realizate anul trecut de ministere.
”În mod cert, principiul este că cine a făcut tăieri anul trecut, ele vor fi luate în calculul tăierilor pe care trebuie să le facă fiecare instituție publică. Dacă sunt ministere care au realizat o tăiere a cheltuielilor de, să zicem, 7%, vă dau un exemplu, vor mai face doar 3%.
Dacă au făcut 10%, nu mai au absolut niciun fel de problemă. Deci cine a făcut reorganizări, cine a făcut aceste reduceri de personal, sigur că de ele se va ține cont în aplicarea procentului de anul acesta. Asta vă spun cu valoare de principiu”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Premierul Bolojan a arătat că în perioada următoare coaliția va lua o decizie privind calendarul și modalitatea de promovare a reformei administrației, simultan cu măsurile de relansare economică.
”Până la finalul acestei săptămâni vom lua o decizie cu privire la modul în care cele două proiecte de legii vor fi trecute prin Parlament. Există posibilitatea angajării răspunderii sau adoptarea prin ordonanță de urgență și vom închide acest lucru până la finalul acestei săptămâni, în așa fel încât în cel mai scurt timp posibil să putem demara procedura de promovare a acestor legi. Ele sunt importante în ceea ce privește pregătirea bugetului pe anul acesta, în așa fel încât efectele lor să poată fi coantificate în buget, având în vedere că ne propunem să reducem ținta de deficit la o valoare care este peste 6%, 6,2% din PIB, un angajament pe care țara noastră și l-a luat în anii trecuți”, a spus Bolojan la RFI România.
Premierul a adăugat că adoptarea prin ordonanță de urgență este mai rapidă, din perspectiva aplicării acestor măsuri și a întârzierii lor în Parlament, prin sesizarea lor la Curtea Constituțională.
”Adoptarea prin ordonanță de urgență, dacă este posibilă, face ca legislația să apară într-un timp foarte scurt, sigur existând riscul modificării ulterioare în Parlament. Partea de angajare a răspundării evită, să spunem, riscul modificării ulterioare, dar este o procedură care poate să dureze 2-3 săptămâni, inclusiv o posibilă contestație la Curtea Constituțională și vedem ce se întâmplă cu legislația legată de pensiile magistraților, unde, datorită amânărilor consecutive pe care Curtea Constituțională le-a decis, riscăm, din păcate, să pierdem cele peste 200 milioane de euro care reprezintă jalonul din PNRR, sunt banii pe care i-avem reținuți pentru neîndeplinirea acestei măsuri de reformă a pensiilor magistraților”, a mai spus Bolojan, care a precizat că se va face o analiză pe această temă.
Șeful Executivului a arătat atunci că reducerea de posturi ocupate diferă de la o administrație la alta, pentru că propunerea este să se reducă actualele grile cu un anumit procent, în așa fel încât, per total, să existe o reducere de administrație de aproximativ 10%.
Proiectul prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația centrală începând cu acest an și diminuarea cu 30% a numărului de posturi din administrația locală (doar în 2026 se va putea înlocui cu diminuarea cheltuielilor de personal), precum și alte măsuri.
Proiectul include și mai multe măsuri fiscale, printre care ca impozitul pe mașinile achiziționate, înmatriculate și vândute în același an va fi achitat la data vânzării. Se îmbunătățește procedura de radiere.
