Ziarul britanic „The Economist” a calificat Germania cu aproape un sfert de veac în urmă drept „omul bolnav al Europei”, din pricina slăbiciunii economice de atunci și a presupusei lipse a puterii de inovație. Recent, același ziar s-a întrebat din nou dacă Germania a redevenit „omul bolnav al Europei”. Carsten Linnemann, secretarul general al Uniunii Creștin Democrate, formațiune de opoziție la Berlin, crede că e mai rău decât atât, Germania fiind „omul bolnav al lumii”. Dar care sunt mai exact neajunsurile cu care se confruntă țara? O analiză Deutsche Welle.
Infrastructura
Există poduri de autostradă, cum e cel de la Leverkusen, închise un deceniu pentru traficul camioanelor. Există segmente de autostradă, cum este A45 prin Sauerland, la est de Köln, care sunt închise pentru trafic ani în șir, tot din pricina podurilor învechite. Călătoriile cu trenul pot deveni adevărate epopei din pricina suspendărilor și întârzierilor. Infrastructura Germaniei nu este într-o stare prea bună. Multă vreme pe șosele și căi ferate s-a circulat cât s-a putut, fără nicio investiție. Drept urmare sunt necesare investiții masive, scrie G4Media.ro.
Problema este însă că aceste investiții costă acum mult mai mult decât ar fi costat în anii în care economia Germaniei duduia, fiindcă dobânzile la credite au crescut și totul s-a scumpit. Economia stagnează, inflația galopează și datoriile statului sunt imense. Cu toate acestea, modernizarea infrastructurii este inevitabilă, fiind premisa unei economii înfloritoare.
Aprovizionarea cu energie
Guvernul vrea ca energia să fie obținută aproape exclusiv din surse regenerabile, adică energie eoliană și solară. De ani de zile acest segment este extins. Termocentrale pe gaze din Rusia erau menite să înlocuiască temporar termocentralele pe cărbune și să compenseze lipsa vântului și a soarelui. Dar în urma războiului din Ucraina acest plan a fost abandonat. De atunci, guvernul încearcă febril să compenseze lipsa cu gaze lichefiate din alte state exportatoare. A și reușit, dar în schimbul unor costuri uriașe.
În privința aprovizionării cu energie electrică există carențe asemănătoare. Pe de-o parte guvernul mizează în întregime pe mobilitate electrică, în locul motorului cu ardere internă, și la încălzire pe pompe electrice geotermale în locul centralelor pe gaze și păcură. Dar acestea sporesc consumul de curent. Pe de altă parte, guvernul a închis în această primăvară ultimele trei centrale atomice rămase în exploatare, deși din punct de vedere tehnic se aflau într-o stare ireproșabilă. Drept rezultat, curentul este mult mai scump în Germania decât în țările vecine. Industria amenință să se mute în străinătate fiindcă nu mai este competitivă.
Cancelarul Olaf Scholz refuză să subvenționeze curentul fiindcă ar fi prea costisitor. Extinderea sectorului energiei regenerabile continuă, dar se lovește de proteste tot mai îndârjite ale populației.
Personal calificat
Practic toate branșele din Germania se plâng de lipsa personalului calificat. Indiferent că e vorba de frizeri, ingineri, personal medical, îngrijitori de bătrâni – peste tot lipsește personal. Asta are legătură în mare parte cu schimbările demografice. Cei care s-au născut în anii 50 și 60 ai veacului trecut, când natalitatea era mare, ies acum la pensie. Ulterior, natalitatea a scăzut simțitor.
Guvernul vede trei căi de ieșire din impas: să-i determine pe cei care au lucrat până acum cu jumătate de normă, mai ales femei, să lucreze cu normă întreagă. În acest scop, se construiesc mai multe grădinițe și creșe de stat. În afară de asta, pragul de pensionare se tot ridică. A treia cale este atragerea de forță de muncă cu înaltă calificare din străinătate. Dar mulți specialiști ocolesc Germania, din pricina impozitelor mari, a necunoașterii limbii germane și a birocrației. De pildă în construcții, normele energetice pentru clădiri au devenit atât numeroase și de severe, încât prețul unei construcții a devenit de neplătit.
Digitalizare
În domeniul digitalizării Germania se află la nivelul unei țări în curs de dezvoltare. Doar opt la sută din rețeaua internet este din fibre optice. În Coreea de Sud, Japonia sau Spania, procentul este de 10 ori mai mare – 80 la sută. Și tocmai un internet rapid este factorul determinant care atrage investițiile străine.
Înceredere în democrație și stat
O problemă de cu totul altă natură este faptul că oamenii își pierd încrederea în instituțiile statului și în democrație. Potrivit unui sondaj recent, realizat de Institutul Forsa, doar 27 la sută din cei chestionați mai au încredere că statul este capabil să-și îndeplinească sarcinile. 69 la sută au răspuns că văd statul suprasolicitat, mai ales în problematica legată de azil și refugiați.
La un rezultat comparabil a ajuns și Fundația Konrad Adenauer, apropiată de formațiunea creștin-democrată CDU. În intervalul decembrie 2022 – iunie 2023, încrederea în democrație a scăzut cu 14 la sută, de la 52 la 38 la sută, se arată într-un studiu al său recent. Reculul a fost deosebit de puternic mai ales în vestul Germaniei, în rândul simpatizanților CDU /CSU și ai social-democraților din SPD. Aceasta înseamnă că tocmai oamenii care au susținut sistemul politic de până acum nu mai au încredere în el. Este un semnal de alarmă pentru clasa politică, și o sarcină pentru anii ce vin.
