Franța și Germania au părăsit discuțiile referitoare la reformarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fiind nemulțumite de încercările Statelor Unite de a conduce negocierile, în pofida deciziei Washingtonului de a se retrage din OMS, au declarat vineri trei oficiali, transmite Reuters.
Decizia Franței și Germaniei este un pas înapoi pentru președintele american Donald Trump, în condițiile în care Washingtonul, care deține președinția rotativă a G7, spera să emită în septembrie o foaie de parcurs pentru o reformare amplă a OMS, cu două luni înainte de alegerile prezidențiale americane, scrie News.ro.
În luna iulie, Statele Unite au anunțat OMS că se vor retrage peste un an din agenția ONU care a fost creată pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial, Trump acuzând că OMS este prea apropiată de China și că a gestionat greșit pandemia de coronavirus. OMS a respins acuzațiile.
Guvernele europene au criticat la rândul lor OMS, dar nu atât de mult ca Statele Unite, iar decizia Parisului și Berlinului de a părăsi discuțiile urmează tensiunilor provocate de încercările Washingtonului de a domina negocierile.
”Nimeni nu vrea să fie atras într-un proces de reformă și să primească un program din partea unei țări care tocmai a plecat din PMS”, a declarat un oficial european implicat în discuții,
Ministerele Sănătății din Germania și Franța au confirmat că cele două țări nu sunt de acord ca Germania să conducă discuțiile după ce și-au anunțat intenția de a se retrage din organizație.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății din Italia a spus că lucrările legate de documentul pentru reformă sunt în curs, dar a adăugat că poziția Italiei corespunde cu cea a Parisului și Berlinului.
Întrebat despre poziția Franței și Germaniei, un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus: ”Toți membrii G7 sprijină în mod explicit substanța ideilor de reformare a OMS”.
”Este regretabil că Germnia și Franța au optat în cele din urmă să nu se alăture grupului care susține foaia de parcurs pentru reformă”, a mai spus acesta.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a refuzat să comenteze situația, dar a adăugat că Marea Britanie susține OMS și cere o reformă a organizației ”pentru a-i fi asigurată flexibilitatea și capacitatea de reacție”.
Discuțiile despre reforma OMS au început în urmă cu aproximativ patru luni. Au avut loc aproape 20 de teleconferințe între miniștrii sănătății din Grupul celor șapte națiuni industrializate și zeci de întâlniri între diplomați și alți oficiali.
O înțelegere la nivelul G7, care include și Japonia și Canada, ar facilita discuțiile la G20 și la Națiunile Unite, unde orice schimbare ar trebui să fie convenită cu China, Rusia și alte guverne majore care nu fac parte din G7.
Nu este clar dacă un summit al G7 din Statele Unite, la care Trump speră că liderii vor aproba foaia de parcurs, va mai avea loc în septembrie, conform planificării.
Oficialii americani nu au spus ce reforme dorește Washingtonul. Dar o foaie de parcurs inițială pentru reforme propusă de Washington a fost văzută de mulți dintre aliații acestuia ca fiind prea critică, un oficial european implicat în negocieri descriind-o ca fiind ”nepoliticoasă”.
În pofid modificărilor aduse textului inițial, presiunea exercitată de Washington a rămas inacceptabilă, în special pentru Germania, au spus apropiate negocierilor.
În săptămânile anterioare prăbușirii discuțiilor, negociatorii au spus că pozițiile începeau să se apropie, întrucât Washingtonul își atenuase abordarea, iar negociatorii europeni au început să vadă procesul de reformă ca pe un mijloc de a face OMS mai independentă de presiunile politice.
Guvernele europene au început, de asemenea, să critice OMS în public, ministrul Sănătății din Germania cerând organizației să grăbească revizuirea gestionării COVID-19.
În privat, unii europeni au susținut o abodare mai dură, iar unii l-au criticat pe șeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și ceea ce ei consideră că este un management politic al pandemiei.
”Toată lumea a fost critică față de Tedros”, a declarat pentru Reuters un negociator dintr-o țară europeană a G7.
Guvernele europene vor să facă OMS mai puternică, mai bine finanțată și mai independentă, dar retragerea fondurilor SUA este probabil să slăbească organizația, Washingtonul fiind cel mai mare contribuabil, furnizând 15% din buget.
Unii europeni consideră că criticile lui Trump față de OMS reprezintă o tentativă a SUA de a distrage atenția de la gestionarea epidemiei COVID-19, înainte de alegerile prezidențiale americane, iar legăturile Berlinului cu Washingtonul au fost tensionate de decizia anunțată în iulie de Washington, de a retrage mii de soldați din Germania.
Este puțin probabil ca planurile de reformare a OMS să fie stabilite definitiv, mai ales dacă Trump va fi învins în alegerile din noiembrie.
Guvernele europene doresc ca Statele Unite să rămână și să finanțeze OMS și și-au arătat disponibilitatea de a crește propria finanțare pentru organizație.
