Ministerul Afacerilor Interne a pus, marți, în dezbatere publică proiectul legii privind montarea de brățări electronice în cadrul unor proceduri judiciare și penale. Sistemul de monitorizare va fi utilizat cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune sau a arestului la domiciliu, precum și pentru supravegherea la distanță a deținuților, atunci când se deplasează pentru diverse activități în exteriorul penitenciarului. În ceea ce privește victimele violenței domestice, pentru a le asigura protecția, este necesar ca și acestea să aibă asupra lor o brățară electronică.
”Începând de astăzi, 16 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice proiectul Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, precum și pentru modificarea unor acte normative”, a transmis, marți, MAI, printr-un comunicat de presă.
Sursa citată a precizat că discuțiile pe marginea monitorizării electronice au fost inițiate după introducerea posibilității ca polițistul să emită un ordin de protecție provizoriu atunci când constată o faptă de violență domestică și există un pericol real pentru viața sau integritatea fizică a persoanei agresate, precum și posibilitatea de a monitoriza electronic modul de respectare a interdicției agresorului de a se apropia de victimă și membrii de familie ai acesteia, scrie News.ro.
În discuții au fost implicate ulterior și alte instituții: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Autoritatea Națională pentru Egalitate de Șanse, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor ș.a..
”A fost realizată inclusiv o consultare a atașaților de afaceri interne din țările UE, pentru a vedea care au fost soluțiile identificate de alte state europene. Printre țările care folosesc brățările electronice pentru agresorii care comit fapte de violență domestică se numără Suedia și Norvegia. Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii publice va reglementa înființarea și funcționarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere (denumite generic și „brățări electronice”) și modul de acțiune în situația în care persoanele supravegheate încalcă obligațiile impuse”, a mai transmis MAI.
Potrivit reprezentanților Ministerului, deși discuțiile au pornit în contextul aplicării ordinelor de protecție și prevenirii violenței în familie, proiectul prevede că Sistemul de monitorizare va fi utilizat și în cadrul altor proceduri judiciare sau execuțional penale, respectiv cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune sau a arestului la domiciliu, precum și pentru supravegherea la distanță a deținuților, atunci când se deplasează pentru diverse activități în exteriorul penitenciarului.
Potrivit MAI, proiectul de lege stabilește un mecanism de monitorizare care permite delimitarea clară a responsabilităților: pe de o parte, organele de supraveghere, abilitate de legislația în vigoare să exercite atribuții de supraveghere (personal abilitat din cadrul Poliției Române și Administrației Naționale a Penitenciarelor), iar, pe de altă parte, organele de intervenție, care vor interveni în cazul producerii unei alerte, pe principiul „celui mai apropiat organ de ordine publică” (din Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, eventual poliția locală).
”Această separare a atribuțiilor este necesară ca măsură de protecție a dreptului la viață privată și dreptului la integritate fizică și psihică ale persoanelor supravegheate și ale victimelor. În contextul acestor atribuții, organul de supraveghere va întocmi un „dosar electronic”, ce va conține o serie de date cu privire la persoană și măsura judiciară sau execuțional penală care a impus monitorizarea electronică. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofițerul de caz și numai în măsura în care se generează o alertă, ce notifică încălcarea unei reguli stabilite, va fi posibilă asocierea identificatorului brățării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic. Aceste date vor fi transmise organelor de ordine publică către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenția”, a mai transmis MAI.
În cazul persoanelor supravegheate, se vor utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile, montate nedetașabil pe gleznă sau (dacă există rațiuni medicale) pe braț. De asemenea, vor exista și dispozitive fixe, care se vor monta în imobilul în care se execută măsura dispusă de organul judiciar sau de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.
”În ceea ce privește victimele violenței domestice, pentru a le asigura protecția, este necesar ca și acestea să aibă asupra lor o brățară electronică. La declanșarea alertei, ca măsură suplimentară de protecție, va putea fi contactă și persoana protejată, pentru a primi indicații, de la organul de supraveghere sau de la cel care asigură intervenția”, mai arată MAI.
Potrivit sursei citate, implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existența cadrului normativ, și crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicații și echipamente de comunicații.
Proiectul propune valorificarea infrastructurii și serviciilor publice deja existente și de aceea funcționarea Sistemului de monitorizare a fost gândit astfel încât să fie asigurată compatibilitatea componentelor sale cu Sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112.
Monitorizarea se va realiza fără intervenție umană, în mod automat și continuu, iar, alertele vor fi transmise, de asemenea, în mod automat, atunci când va fi detectată o încălcare a regulilor de monitorizare. Aceste alerte se transmit direct către dispeceratul de urgență operat de către poliție, constituit în cadrul Sistemului 112, care la rândul său va sesiza organele de intervenție.
