Legea americană privind reducerea inflației (IRA) a fost adoptată în încercarea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, deficitul public și inflația. Inițial, oficialii UE au salutat această măsură ca fiind un pas în direcția corectă pentru atenuarea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, la momentul respectiv au trecut cu vederea aspectele protecționiste ale legii, relatează platforma media enr.
La ultimul summit al anului, șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să propună măsuri pentru îmbunătățirea investițiilor în domeniul climei și a competitivității industriei europene până la începutul anului 2023. Acest lucru a venit ca răspuns la Legea americană privind reducerea inflației (IRA) - o lege pe care liderii guvernamentali o consideră discriminatorie față de companiile europene, scrie Agerpres.
Semnalul de alarmă a fost tras în UE odată ce blocul a realizat că IRA, adoptată în luna august a acestui an, includea scutiri fiscale masive și subvenții în valoare de 367 de miliarde de dolari americani pentru a stimula producția internă a SUA, printre altele, de vehicule electrice, panouri solare și baterii. UE consideră că aceste subvenții sunt contrare concurenței loiale, deoarece majoritatea producătorilor de vehicule electrice și-ar putea reloca producția în SUA. În prezent, peste 25 % din mașinile electrice sunt produse în Europa, în timp ce doar aproximativ 10 % sunt produse în SUA.
Legislația americană prevede credite fiscale de 7.500 de dolari pe vehicul pentru consumatorii americani care achiziționează mașini electrice, cu respectarea a două condiții: una este ca cel puțin 40% din materiile prime utilizate în bateria electrică să fie extrase în SUA sau într-o țară cu care SUA are un acord comercial. UE și SUA sunt parteneri comerciali importanți, dar nu au un astfel de acord. Până în 2026, pragul pentru creditele fiscale va fi ridicat la 80 la sută din materiile prime.
Cealaltă condiție este ca cel puțin 50 la sută din componentele bateriei să fie fabricate sau asamblate în SUA, Canada sau Mexic, iar până în 2029, acest prag va fi ridicat la 100 la sută.
IRA prevede un program generos de stimulente și pentru alte domenii, cum ar fi noi credite fiscale pentru promovarea captării carbonului, a hidrogenului curat și a investițiilor în tehnologiile energetice verzi și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În aceste domenii, Europa este în prezent liderul pieței mondiale.
- Noua politică industrială a UE va ocupa un loc important pe agenda 2023 -
"Trebuie să dăm răspunsul nostru, IRA noastră europeană", a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European săptămâna trecută.
Un grup de lucru comun UE-SUA pentru a răspunde preocupărilor UE cu privire la programul american de subvenționare a tehnologiilor ecologice nu a avut succes până în prezent. Între timp, la 20 decembrie, Germania și Franța și-au prezentat strategia privind modul de reacție. În consecință, UE ar trebui să fie mai flexibilă în ceea ce privește introducerea normelor privind ajutoarele de stat pentru investițiile în sectorul ecologic, urmând modelul american, și să reducă la jumătate timpul de aprobare a deciziilor. De asemenea, ministrul german al economiei, Robert Habeck, și ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, au făcut presiuni pentru ca SUA să includă companiile europene în reducerile fiscale planificate pentru întreprinderile americane.
Pe lângă propunerea de modificare a normelor privind investițiile publice în cadrul blocului comunitar, Germania și Franța au sugerat, de asemenea, consultări viitoare între SUA și UE cu privire la sprijinul guvernamental acordat industriei. Problema centrală a UE este că nu toate statele membre au aceeași capacitate fiscală de a subvenționa producția. Acest lucru ar putea duce la o cursă a subvențiilor - chiar și în interiorul UE. Iar acest lucru ar putea duce din nou la distorsiuni majore ale pieței unice, ceea ce ar pune în pericol fatal blocul.
Din strategia franco-germană a lipsit apelul Comisiei de a crea un fond pentru întreaga bază industrială a blocului, finanțat prin împrumuturi comune ale UE. Parisul și Berlinul doresc să utilizeze resursele neexploatate din fondul de ajutor COVID-19 al UE, să colaboreze cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și să dezvolte piețele de capital ale blocului pentru mai multe surse de finanțare.
Una dintre opțiuni este Fondul european de suveranitate, recent înființat pentru a sprijini programele industriale și de inovare ale UE. Acest lucru ridică întrebări la care trebuie să se răspundă - de exemplu, cât de mare ar trebui să fie acest fond, cum ar trebui să fie finanțat și cine ar trebui să stabilească ce trebuie subvenționat și prin ce mijloace.
Spania sprijină UE să ia măsuri împotriva legii americane, deoarece aceasta ar putea afecta investițiile spaniole, de exemplu în domeniul hidrogenului, și are o componentă clară de protecționism. Surse guvernamentale au declarat că "nu se opun" existenței unui instrument de finanțare comun, care să fie obținut printr-o datorie comună, dar au avertizat că întrebarea importantă este cum vor fi cheltuiți banii.
În marja recentului summit al UE, premierul sloven Robert Golob a remarcat că "acest act nu este anti-China sau anti-Europa, ci este destinat SUA". Oricum ar fi, exporturile Sloveniei ar fi afectate de legea americană, în ciuda dimensiunilor reduse ale țării. Dejan Zidan, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei din Slovenia, consideră că acest act este un impuls pentru a se gândi dacă UE face într-adevăr suficient pentru a-și sprijini propria industrie.
În opinia lui Jure Stojan, director de cercetare și dezvoltare la Institutul pentru Soluții Strategice (ISR), ar fi rău să nu existe "o schemă europeană uniformă și să nu se permită ajutorul de stat". ''Sloveniei i-ar fi greu să țină pasul cu ajutoarele pe care statele membre mai mari le pot oferi companiilor lor". Cercetătorul consideră că, având în vedere raportul de forțe din Capitoliu, "este de neconceput ca administrația președintelui Biden să aprobe amendamente la lege. Acest lucru limitează probabilitatea ca UE să primească scutiri majore".
- Menținerea atractivității Europei -
În timp ce Washingtonul și Bruxelles-ul continuă să negocieze posibile măsuri de atenuare a impactului asupra întreprinderilor din UE și de evitare a unui război comercial, UE 27 consideră că, în orice caz, sunt necesare măsuri pentru a menține competitivitatea și atractivitatea investițiilor în Europa și pentru a reduce dependența acesteia de țări terțe în ceea ce privește aprovizionarea cu bunuri esențiale.
În concluziile aprobate în timpul recentului summit, liderii au subliniat importanța unei "politici industriale europene ambițioase pentru a pregăti Europa pentru tranziția ecologică și pentru a reduce dependențele strategice (...) în actualul context global". Scopul, au spus ei, este de a "proteja baza economică, industrială și tehnologică a Europei" într-o perioadă de șocuri ale prețurilor la energie și de a menține "competitivitatea globală a Europei".
Răspunsul Europei la IRA ar putea lua formă la summitul extraordinar al liderilor statelor membre ale UE din 9 și 10 februarie, unde principalele subiecte vor fi migrația și competitivitatea globală a UE. Suedia, care va prelua președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a subliniat că una dintre prioritățile cheie va fi cooperarea transatlantică.
