„Comunitatea politică europeană” face primii pași: 44 de lideri ai continentului se întâlnesc joi la Praga, într-un format fără precedent, care este și un simbol puternic, la șapte luni de la începutul invaziei rusești în Ucraina, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.
„Fotografia de familie” din impunătorul castel din Praga, care domină orașul vechi, este menită să sensibilizeze populația într-un moment în care președintele rus Vladimir Putin evocă din nou spectrul armelor nucleare, iar continentul se teme de o criză energetică fără precedent.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vorbi de la Kiev prin videoconferință.
Acest „CPE” este traducerea concretă a unei idei lansate în luna mai de președintele francez Emmanuel Macron și reprezintă o reuniune mult mai largă decât cea a Uniunii Europene (17 țări invitate în plus față de cele 27 de state membre ale blocului), arată G4Media.ro.
Dar în spatele acestui nou acronim se ascund tensiuni latente și țări cu traiectorii radical diferite față de UE: Norvegia, Ucraina, Elveția, Turcia, Regatul Unit, Moldova, Serbia, Azerbaidjan.
Care este numitorul comun între candidații declarați (și nerăbdători) la aderare, țările care știu că ușa le este închisă pentru o lungă perioadă de timp și Regatul Unit, care a ales acum șase ani să părăsească UE în forță?
Va fi CPE sustenabil sau se va alătura listei lungi de proiecte fără viitor pe continent, precum Confederația Europeană propusă în 1989 de François Mitterrand?
Sau va deveni o anticameră în care candidații la statutul de membru vor aștepta la nesfârșit?
Este o „completare” și nu o „alternativă” la procesul de aderare la UE, spune Emmanuel Macron.
Factorul Truss
La șase ani de la Brexit, fiecare mișcare a prim-ministrului britanic Liz Truss la Praga va fi, evident, atent analizată.
„Nu ne aflăm deloc într-un mecanism centrat pe UE, suntem într-o conversație strategică în care este evident că britanicii își au absolut locul”, a subliniat Elysée.
„Europa se confruntă cu cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Am înfruntat-o cu unitate și determinare”, a declarat joi liderul britanic. „Trebuie să continuăm să facem acest lucru. Pentru a ne asigura că Ucraina câștigă acest război, dar și pentru a face față provocărilor strategice pe care le-a scos la iveală”, a adăugat ea.
Într-un moment extrem de dificil în țara sa, acest lucru i-ar putea permite să recâștige „o poziție internațională, o formă de influență pe continent”, explică Elvire Fabry, de la Institutul Jacques Delors, pentru AFP.
„Lizz Trus vede, de asemenea, un interes pe termen scurt”, a adăugat ea. „Situația energetică din Marea Britanie este de așa natură încât are nevoie de acest spațiu de dialog.”
Într-un editorial comun publicat în Politico, Edi Rama și Mark Rutte, prim-miniștrii Albaniei și, respectiv, al Olandei, și-au exprimat sprijinul pentru această inițiativă.
În opinia lor, aceasta demonstrează că „toate țările europene”, nu doar cele membre ale UE, sunt unite în fața tentativei lui Vladimir Putin de a „semăna diviziune”.
Cu toate acestea, a avertizat el, „nu trebuie să fie ghidat de birocrație, ci de flexibilitate”.
Programul acestui prim summit include grupuri de lucru și un dineu, dar nu și o declarație finală semnată de toți participanții. Organizatorii speră să fie anunțate posibile proiecte concrete de cooperare, în special în domeniul energiei.
Pentru viitor, Franța speră la o reuniune în primăvara anului 2023, cu anunțarea la Praga a numelui următoarei țări gazdă, care nu va fi membră a UE. Moldova este în cursă.
