Partidul Demokraatit din Groenlanda, aflat în opoziție și având o orientare liberală, prin care favorizează o abordare lentă a independenței față de Danemarca, a câștigat, în mod surprinzător, alegerile parlamentare.
Acestea au fost dominate de promisiunea președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei, conform Reuters.
Demokraatit a obținut 29,9 % din voturi, față de 9,1 % în 2021, devansând partidul de opoziție Naleraq, care favorizează o independență rapidă și care a obținut 24,5% din voturi, scrie News.ro.
De la preluarea mandatului în ianuarie, Donald Trump a promis că Groenlanda - un teritoriu semi-autonom al Danemarcei - va face parte din Statele Unite, afirmând că insula este vitală pentru interesele de securitate ale SUA, o idee respinsă însă de majoritatea groenlandezilor.
Insula vastă, cu o populație de doar 57.000 de locuitori, a fost prinsă într-o cursă geopolitică pentru dominația în Arctica, unde topirea calotei glaciare face ca resursele să fie mai accesibile și deschide noi rute de transport maritim. Atât Rusia, cât și China și-au intensificat activitatea militară în regiune.
„Oamenii vor schimbare ... Vrem mai multe afaceri pentru a ne finanța bunăstarea”, a declarat Jens-Frederik Nielsen, liderul Demokraatit și fost ministru al industriei și mineralelor. „Nu vrem independența mâine, vrem să avem o bază bună”, a declarat Nielsen reporterilor din Nuuk.
El va purta acum discuții cu alte partide pentru a încerca să formeze o coaliție de guvernare.
Partidul de guvernământ, Inuit Ataqatigiit, și partenerul său, Siumut, care, de asemenea, caută o cale lentă spre independență, au obținut împreună 36% din voturi, în scădere de la 66,1% în 2021.
„Respectăm rezultatul alegerilor”, a declarat prim-ministrul Mute Egede, liderul Inuit Ataqatigiit, într-o postare pe Facebook, adăugând că va asculta orice propunere pentru viitoare discuții de coaliție.
Groenlanda este o fostă colonie daneză și a obținut statutul de „teritoriu” din 1953. Groenlanda a dobândit o oarecare autonomie în 1979, când a fost format primul său parlament, dar Copenhaga controlează în continuare afacerile externe, apărarea și politica monetară și furnizează economiei sale aproape 1 miliard de dolari pe an. În 2009, Groenlanda și-a câștigat dreptul de a-și declara independența deplină printr-un referendum, dar nu a făcut acest lucru din cauza îngrijorării că nivelul de trai ar scădea fără sprijinul economic al Danemarcei.
Interesul vocal al lui Trump a zdruncinat statu-quo-ul în Groenlanda și, cuplat cu mândria crescândă a populației indigene față de cultura lor, a pus independența în prim-planul alegerilor. În dezbaterea finală difuzată luni seara de televiziunea de stat KNR din Groenlanda, liderii celor cinci partide aflate în prezent în parlament au declarat în unanimitate că nu au încredere în Trump. „El încearcă să ne influențeze. Pot înțelege dacă cetățenii se simt nesiguri”, a declarat Erik Jensen, liderul partenerului de coaliție guvernamentală Siumut.
Un sondaj realizat în ianuarie sugera că majoritatea locuitorilor Groenlandei susțin independența, dar sunt împărțiți în ceea ce privește momentul.
Potrivit lui Julie Rademacher, consultant și fost consilier al guvernului Groenlandei, la începutul campaniei electorale s-a pus accentul pe furia și frustrarea față de greșelile istorice ale Danemarcei. „Dar cred că teama de abordarea imperialistă a SUA a devenit în ultima vreme mai mare decât furia față de Danemarca”, a comentat Rademacher.
„Nu vrem să facem parte din SUA din motive evidente: asistența medicală și Trump”, a declarat pentru Reuters Tuuta Lynge-Larsen, angajată a unei bănci și rezidentă în Nuuk, adăugând că aceste alegeri au fost deosebit de importante. „Nu ne place atenția, ca să o spun pe scurt”, a punctat alegătoarea.
Insula deține resurse naturale substanțiale, inclusiv minerale esențiale precum pământurile rare utilizate în industriile de înaltă tehnologie, de la vehicule electrice la sisteme de rachete. Cu toate acestea, Groenlanda a fost lentă în a le extrage din cauza preocupărilor legate de mediu, a vremii nefavorabile și a controlului aproape total al Chinei asupra sectorului.
Trump a refuzat inițial să excludă forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului, alarmându-i pe mulți dintre locuitorii insulei, deși ulterior și-a moderat poziția, declarând că va respecta voința localnicilor și că este „gata să investească miliarde de dolari” dacă aceștia se alătură SUA.
Premierul Egede a subliniat că insula nu este de vânzare și a pledat pentru un guvern de coaliție largă pentru a rezista presiunilor externe. Într-un interviu difuzat luni de postul danez DR, el a respins oferta lui Trump ca fiind lipsită de respect, exprimându-și în schimb dorința de a coopera cu alte țări.
Și prim-ministrul Danemarcei a declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar a precizat că depinde de populația locală să își decidă viitorul.
Toate cele șase partide politice principale susțin independența, dar au opinii diferite cu privire la modul și momentul în care aceasta ar putea fi obținută.
Partidul pro-independență Naleraq, principala forță de opoziție, a luat avânt înainte de alegeri, susținut de interesul Statelor Unite și de noi acuzații privind exploatarea istorică de către Danemarca a bogățiilor minerale ale Groenlandei. Partidul consideră că atenția SUA consolidează poziția Groenlandei în negocierile de secesiune cu Danemarca și își propune să supună la vot un acord cu Copenhaga înainte de următoarele alegeri, peste patru ani. Cu toate acestea, urnele au decis în cele din urmă că moderații de la Demokraatit sunt preferați de electorat.
