Costul creșterii unui copil până la 17 ani a ajuns la peste 300.000 de dolari în Statele Unite, ca urmare a inflației, potrivit unui nou studiu care a luat în calcul cresterea galopantă a preturilor la alimente, combustibili si servicii. Experții estimează că aceste costuri record vor avea un impact direct asupra planurilor multor familii de a avea fie primul copil, fie un al doilea copil. De asemenea, costurile record necesare pentru creșterea unui copil i-ar putea determina pe mulți părinți americani să lucreze mai mult pentru a putea face față cheltuielilor.
Costuri în creștere
The Brookings Institution, una dintre cele mai cunoscute organizații de tip think tank din America, a estimat că un cuplu căsătorit, cu venituri medii, care are doi copii, are nevoie de 310.605 de dolari pentru a crește copilul mai mic, arată G4Media.ro.
Estimarea presupune că cel mai mic copil s-a născut în 2015 și acoperă creșterea copilului până la vârsta de 17 ani. Analiza organizației nu a inclus însă costul trimiterii copilului la facultate, care mai înseamnă cel puțin câteva zeci de mii sau chiar sute de mii de dolari in plus.
Brookings Institute a precizat că a folosit o metodologie dintr-un raport anterior privind cheltuielile copiilor realizată de Departamentul de Agricultură din Statele Unite (USDA). Estimarea acoperă o gamă largă de cheltuieli, inclusiv locuință, mâncare, îmbrăcăminte, îngrijire medicală și îngrijire a copilului și ține cont de etapele și activitățile copilăriei – scutece, tunsori, echipament sportiv și lecții de dans, printre alte costuri.
Noile costuri sunt cu aproximativ 80.000 de dolari mai mult decât estimarea USDA din 2017, când departamentul calculat costurile medii de creștere a copiilor pentru un cuplu căsătorit cu venituri medii, cu un copil născut în același an.
De asemenea, noile cifre reprezintă o creștere de peste nouă la sută față de costurile de acum doi ani, fiind în medie de 18.271 de dolari pe an pentru copil. Totalul multianual a crescut cu 26.011 de dolari față de un calcul bazat pe rata inflației în urmă cu doi ani, înainte ca creșterile rapide ale prețurilor să lovească economia, a precizat Brookings Institution.
Pentru a calcula aceste cifre, experții au folosit o rată medie a inflației de 2,23%, similară cu rata utilizată în raportul USDA, pentru a estima costul total din 2015 până în 2020. Dar noul raport ia în considerare și o creștere cu 1,77% a ratei pentru 2021 și anii următori.
Aceasta în condițiile în care inflația din Statele Unite a explodat în ultimele luni, atingând 9,1% în iunie, înainte de a scădea la 8,5% în iulie. Prețurile la benzină și la alte surse de energie au scăzut față de luna precedentă, dar prețurile la alimente au continuat să crească. Prețurile pentru mâncarea pregătită acasă au crescut cu 13,1% în iulie comparativ cu anul precedent, a anunțat Departamentul Muncii, adăugând presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Inflația galopantă
Vorbind cu The Hill despre analiza celor de la Brookings Institution, una dintre membrele institutului, Dr. Isabel Sawhill, a declarat că estimările s-au bazat pe tendințele anterioare ale ratelor inflației naționale.
„Am spus, care este cea mai comparabilă perioadă istorică cu cea de-acum? Și, în opinia mea, s-a dovedit că era la sfârșitul anilor 1970, când aveam o inflație cu două cifre,” a spus Sawhill, care a realizat analiza împreună cu Morgan Welch, un asistent principal de cercetare pentru Center on Children and Families.
Sawhill s-a referit la acțiunile întreprinse de președintele de atunci al Rezervei Federale, Paul Volcker, pentru a combate creșterea costurilor care au contribuit la declanșarea recesiunii.
„Am avut o mare recesiune la începutul anilor ’80, de fapt două recesiuni consecutive și, în cele din urmă, rata inflației a revenit la normal,” a afirmat Sawhill, care a adăugat că Rezerva Federală o consideră a fi în jur de 2%.
„M-am uitat la toate aceste date și am estimat că, în medie, în această perioadă, rata inflației va fi de 4%,” a declarat experta.
În ceea ce privește inflația actuală, Sawhill a adăugat: „Știm că este foarte mare în acest moment, dar știm și că Rezerva Federală a apăsat pe frâne și că inflația va scădea. Nu știm însă cât de repede și la ce nivel și cât timp inflația va rămâne oarecum ridicată.”
Newsweek a reamintit că, în iunie, președintele Joe Biden a declarat că combaterea inflației este cea mai mare prioritate a administrației sale, deoarece „prea multe familii se luptă să țină pasul cu facturile.”
La rândul său, Casa Albă a precizat într-o declarație: „Președintele Biden are un plan de combatere a inflației, prin reducerea costurilor cu care se confruntă familiile și reducerea deficitului federal, solicitând marilor corporații și americanilor cei mai bogați să-și plătească partea echitabilă.”
În iulie, cifrele Departamentului de Comerț au indicat că Statele Unite au intrat într-o recesiune tehnică neoficială, cu o creștere economică negativă pentru al doilea trimestru consecutiv. National Bureau of Economic Research va stabili în următoarele luni, când vor fi disponibile mai multe date, dacă SUA au intrat într-o recesiune tehnică completă. (Aceasta în contextul în care, în ciuda încercărilor administrației democrate și a mass-media liberale de a redefini termenul și de a insista pe tehnicalități, numeroși experți spun că economia americană a intrat în recesiune, după două trimestre consecutive de creștere negativă).
Inflația galopantă și semnele intrării Statelor Unite în recesiune reprezintă bătăi de cap pentru Biden și democrați, în condițiile în care americanii consideră că starea economiei este subiectul care-i preocupă cel mai mult înainte de alegerile intermediare din noiembrie. Reamintim că, în această toamnă, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, o treime din Senat și 39 de guvernatori, precum și alți oficiali de la nivelul statelor și orașelor.
După doi ani, pe 5 noiembrie 2024, vor fi aleși președintele și vicepreședintele Statelor Unite, urmând de asemenea să fie puse la bătaie toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 33 din cele 100 de mandate din Senatul de la Washington, 13 posturi de guvernatori de state și teritorii și alte numeroase poziții oficiale locale și statale.
Așa cum se prezintă lucrurile în acest moment și cum indică sondajele de opinie, democrații riscă să nu mai controleze nici una din cele două camere ale Congresului în urma alegerilor din noiembrie 2022. Cele mai multe dintre sondaje estimează că partidul aflat acum la putere în America va pierde zeci de mandate atât în Camera Reprezentanților, cât și camera superioară a legislativului.
Ca răspuns la inflația galopantă, președintele Comitetului Național Republican, Ronna McDaniel, a afirmat: „Aceasta este recesiunea lui Joe Biden. Biden poate minți și da vina în altă parte cât vrea, dar asta nu va atenua durerea pe care o simt americanii de fiecare dată când își umplu rezervoarele de benzină, merg la cumpărături, își verifică economiile pentru pensii sau își calculează bugetele. Biden și democrații sunt responsabili pentru economia noastră în scădere și încearcă doar să înrăutățească situația.”
Democrații și Biden speră că noua Lege de reducere a inflației (Reduction Inflation Act), care are ca scop reducerea costurilor cu combustibilul și asistența medicală, va avea un impact asupra finanțelor americanilor. Este interesant de văzut dacă adoptarea legii, care include peste 400 de miliarde de dolari în cheltuieli și peste 700 de miliarde de dolari în taxe, îi va ajuta pe cei din Partidul Democrat și pe Biden să recupereze punctele pierdute în fața republicanilor. Reduction Inflation Act este o variantă mult mai redusă a planului Build Back Better de 3 trilioane de dolari pe care Biden a încercat să-l promoveze luni de zile, fiind însă sabotat nu doar de opoziția fermă a republicanilor, dar și de membri ai propriului partid. Analiștii descriu adoptarea Reduction Inflation Act ca pe o victorie majoră pentru democrați și Casa Albă, deși șansele programului de a reduce inflația sunt, așa cum recunosc chiar unii dintre democrați, mai degrabă minime.
Impactul asupra familiilor
Revenind la analiza Brookings Institution, Isabel Sawhill s-a referit și la posibilele efecte ale acestor costuri record cu creșterea copiilor asupra familiile americane.
„Mulți oameni se vor gândi de două ori înainte de a avea fie primul copil, fie un copil ulterior, pentru că totul costă mai mult. De asemenea, s-ar putea să simți că trebuie să muncești mai mult” pentru a acoperi aceste costuri semnificative,” a afirmat ea, citată de Wall Street Journal.
Situația este și mai delicată dacă se ia în considerare că noua estimare analizează doar cifrele pentru părinții căsătoriți cu venituri medii și nu include proiecții pentru gospodăriile monoparentale. De asemenea, studiul nu ia în considerare modul în care rasa influențează provocările legate de costuri.
Sawhill a spus că familiile cu venituri mai mici ar putea suporta o povară semnificativă din cauza costurilor mai mari, numind-o „o cheltuială mult mai importantă pentru familiile cu venituri mai mici decât pentru familiile cu venituri mai mari.
Pentru un părinte singur care câștigă 20.000 de dolari sau 30.000 de dolari pe an, alocarea fondurilor suplimentare pentru un copil ar putea fi dificilă, a spus ea.
Familiile de culoare sunt, de asemenea, mai expuse fluctuațiilor inflației, cred economiștii.
