Creșterea puternică a datoriilor publice în ultimul deceniu și jumătate, pe măsură ce guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a lupta cu criza financiară globală și consecințele pandemiei de Covid-19, este probabil ireversibilă, transmite Reuters.
Aceasta este concluzia nefericită a unei lucrări de cercetare prezentată sâmbătă unora dintre cei mai influenți factori de decizie economică din lume, la simpozionul anual al Rezervei Federale a Statelor Unite de la Jackson Hole, Wyoming.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Din 2007, ponderea în PIB a datoriei publice la nivel mondial a crescut de la 40% la 60% din PIB, în medie, cu rapoarte între datoriei și PIB și mai mari în țările avansate, scrie News.ro.
Aceasta includ Statele Unite, cea mai mare economie din lume, unde datoria guvernamentală este acum mai mult decât egală cu producția economică anuală a națiunii.
Datoria SUA era de aproximativ 70% din PIB acum 15 ani.
În ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la implicațiile de îndatorare mari asupra creșterii, ”reducerea datoriilor, deși dezirabilă în principiu, este puțin probabilă în practică”, au scris într-o lucrare Serkan Arslanalp, economist la Fondul Monetar Internațional, și Barry Eichengreen, profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley.
Aceasta este o schimbare față de trecut, când țările au redus cu succes raportul datorie/PIB.
Dar multe economii nu vor putea să își reducă povara datoriei din cauza îmbătrânirii populației și, de fapt, vor necesita finanțare publică proaspătă pentru nevoi precum asistența medicală și pensiile, susțin autorii.
O creștere puternică a ratelor dobânzilor de la nivelurile scăzute record se adaugă la costul serviciului datoriei, în timp ce diviziunile politice fac ca excedentele bugetare să fie dificil de realizat și, mai mult, de susținut.
Inflația, cu excepția cazului în care surprinde în sus pe o perioadă îndelungată, nu face nimic pentru a reduce ratele datoriilor, iar restructurarea datoriilor pentru țările în curs de dezvoltare a devenit mai evazivă pe măsură ce grupul de creditori s-a lărgit, au scris Arslanalp și Eichengreen.
”Datoriile publice mari sunt aici pentru a rămâne. Ne place sau nu, atunci guvernele vor trebui să trăiască cu datorii mari moștenite”, au scris ei.
Acest lucru va necesita limitarea cheltuielilor, luarea în considerare a majorărilor de taxe și o reglementare îmbunătățită a băncilor, pentru a evita exploziile costisitoare, au scris ei.
”Acest medicament modest nu face un diagnostic fericit. Dar este unul realist”, au scris ei.
