Dacă, după aprobarea din Senat, și deputații vor adopta proiectul de lege care permite scoaterea definitivă și folosirea suprafețelor din zona ariilor protejate și a pădurilor virgine pentru proiecte de utilități publice, România riscă o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Polonia a fost dată deja în judecată de Comisia Europeană pentru că a dispus tăieri într-una din ultimele păduri virgine din Europa, și anume pădurea Bialowieza.
Pădurile virgine sunt ecosistemele forestiere care nu sunt afectate semnificativ de intervenția omului.
La sfârșitul lunii ferbruarie, senatorii au adoptat un proiect de lege inițiat de PSD, prin care este permisă scoaterea definitivă și ocuparea temporară, pentru lucrări de utilități publice, a terenurilor cuprinse în zone de protecție și conservare a ariilor naturale, în rezervații naturale, precum și în suprafețe incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.
Guvernul Tudose transmisese în prealabil Parlamentului că susține un astfel de proiect, deși tot Executivul avertiza că pădurile virgine fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO și, prin urmare, nu pot fi făcute derogări care să permită intervenția asupra acestora.
Acum, Ministerul Mediului arată că adoptarea de către Parlament a unei astfel de legi ar duce la încălcarea a două directive europene, privind habitatele și păsările, care au fost transpuse și în legislația națională.
CITEȘTE ȘI Deputați: Curtea de Conturi nu va mai controla oportunitatea cheltuirii banilor publici, ci doar legalitatea. La achiziții publice, opinia ANAP va fi obligatorie pentru CurteMinisterul arată că în zonele cu protecție strictă este interzisă desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație ecologică sau activități de ecoturism, în anumite limite. De asemenea, în zonele de protecție integrală sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, inclusiv activitățile de construcții sau investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.
”Suprafața ocupată de zonele strict protejate din ariile naturale protejate este de numai 0,73% din teritoriul național și reprezintă cele mai valoroase elemente naturale din interiorul Parcurilor Naționale sau Naturale, în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus, care sunt localizate în cvasitotalitate în zone care nu interferează direct cu sistemele de utilități publice”, arată ministerul.
CITEȘTE ȘI Proiect: până la egalizarea vârstei de pensionare cu bărbații, femeile să poată lucra până la 65 de aniPotrivit acestuia, în prezent există echipamente și tehnologii, omologate inclusiv în România, care permit construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea sistemelor de utilități publice, în cazul traversării unor zone sensibile din punct de vedere al mediului sau arheologic, prin intervenții nedistructive, cu impact nesemnificativ asupra acestora, precum subtraversări sau metode de reabilitare interioară a conductelor.
Prin urmare, Ministerul Mediului consideră că nu este necesară modificarea legislației actuale privind protecția ariilor naturale, cu scopul unor lucrări de utilități publice.
În acest context, ministerul de resort avertizează că România riscă declanșarea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement în domeniu și solicită Parlamentului modificarea sau chiar respingerea proiectului de lege.
Între timp, comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților a avizat deja pozitiv proiectul de lege. În privința acestuia vor întocmi un raport comun, de respingere sau aprobare, comisia pentru industrii, cea pentru agricultură și comisia pentru administrație publică, dar nu și comisia pentru mediu, căreia i s-a solicitat doar un simplu aviz.
CITEȘTE ȘI Proiectul prin care asigurarea pentru locuințe ar acoperi și pagubele produse de furtuni - respins în pofida promisiunilorDe la începutul litigiului, guvernul polonez susține că operațiunile au ca scop să asigure securitatea în pădure, combătând proliferarea unor insecte xilofage și că ele corespund, așadar, unei excepții acceptate de legislația europeană.
Însă, avocatul general al CJUE, Yves Bot, consideră că Polonia ”nu a pus în aplicare măsurile necesare conservării sitului”, iar măsurile întreprinse au antrenat pierderea unei părți a unor loturi forestiere.
În noiembrie, într-o hotărâre temporară, justiția europeană a avertizat deja Varșovia cu o amendă de cel puțin 100.000 de euro pe zi, în cazul în care nu încetează ”imediat” tăierile.
În urma acestei hotărâri, ministrul polonez al Mediului a anunțat retragerea utilajelor forestiere și continuarea ”tăierilor de securitate” prin alte mijloace.