Trump a criticat dur aliații NATO pentru că nu și-au trimis forțele navale să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz, care a fost închisă traficului maritim global după începerea războiului aerian americano-israelian împotriva Iranului, pe 28 februarie.
Șeful Casei Albe a mai spus că ia în considerare retragerea Statelor Unite din alianță.
Un e-mail intern al Pentagonului, despre care Reuters a relatat săptămâna trecută, a prezentat opțiunile pe care Statele Unite le au pentru a pedepsi aliații NATO despre care consideră că nu au sprijinit operațiunile americane în războiul cu Iranul, inclusiv suspendarea Spaniei din alianță, scrie News.ro.
Trump, care a discutat la începutul acestei luni despre posibilitatea retragerii unor trupe americane din Europa, a declarat miercuri că administrația sa are în vedere reducerea efectivelor americane din Germania și că o decizie va fi luată în curând.
Cancelarul german Friedrich Merz a stârnit furia liderului american luni, afirmând că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Joi, cancelarul german nu a răspuns direct la amenințările cu retragerea militară ale liderului american, dar a pledat pentru un „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO.
Întrebat joi dacă va lua în considerare și o retragere a trupelor americane din Italia și Spania, două țări care au criticat, de asemenea, războiul cu Iranul, Trump a răspuns: „Probabil... Uite, de ce nu aș face-o? Italia nu ne-a fost de niciun ajutor, iar Spania s-a comportat îngrozitor, absolut îngrozitor”.
Italia, al cărei premier Giorgia Meloni era considerată o apropiată a lui Donald Trump, fiind singurul lider european prezent la învestirea lui în ianuarie 2025, a refuzat, de asemenea, să pună la dispoziția SUA bazele sale militare și l-a apărat pe Papa Leon al XIV-lea după ce acesta a fost criticat de Trump, respingând, de asemenea, criticile lui Donald Trump la adresa aliaților.
Luna trecută, Trump a amenințat că va impune un embargo comercial total al SUA asupra Spaniei, după ce aliatul european a refuzat să permită armatei americane să-i folosească bazele pentru misiuni legate de atacurile asupra Iranului.
Statele Unite aveau puțin peste 68.000 de militari în serviciu activ repartizați permanent în bazele sale din Europa în decembrie 2025, arată datele Centrului de Date privind Forțele Apărării din SUA. Mai mult de jumătate – aproximativ 36.400 – sunt staționați în Germania.
Trump vrea să reducă numărul trupelor SUA din Germania
„Statele Unite analizează și evaluează posibilitatea reducerii efectivelor militare din Germania, urmând ca o decizie să fie luată în perioada următoare. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Donald Trump pe Truth Social, postarea sa fiind preluată pe contul de X de șefului Pentagonului, Pete Hegseth, care zilele acestea este audiat în Congres pe tema războiului din Iran.
Declarația lui Trump vine după ce marți l-a criticat pe cancelarul german Friedrich Merz în legătură cu războiul din Iran, la o zi după ce Merz afirmase că iranienii umilesc Statele Unite în cadrul negocierilor pentru încetarea conflictului.
Administrația lui Trump a criticat în repetate rânduri multe dintre țările membre NATO pentru că nu au oferit asistență în războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, reproșându-le unora dintre ele că nu și-au trimis forțele navale pentru a ajuta la deschiderea Strâmtorii Ormuz.
Pe de altă parte, reducerea efectivelor americane din Europa este o temă vehiculată de administrația Trump încă de la preluarea puterii.
Germania găzduiește la Ramstein cea mai mare bază militară americană din Europa, unde Washingtonul are peste 36.000 de militari, conform Congresului, deși presa americană estimează că sunt în prezent circa 50.000 de soldați americani.
La începutul acestei luni, The Wall Street Journal a scris că administrația Trump intenționează să sancționeze anumite state membre NATO cărora le reproșează faptul că nu au ajutat Statele Unite în războiul din Iran, potrivit unor oficiali din cadrul administrației. Astfel, administrația ia în calcul să retragă trupe americane din state membre NATO considerate inutile în efortul de război împotriva Iranului și să le mute în țări care au ajutat Washingtonul.Țările care ar putea beneficia, deoarece sunt considerate a fi de partea SUA includ Polonia, România, Lituania și Grecia, au spus oficialii consultați de WSJ.
Pe parcursul celor două mandate ale sale, Donald Trump nu a încetat să critice aspru NATO și să amenințe cu reducerea trupelor americane din Germania și din alte țări europene. Decizia sa de miercuri de a revizui efectivele din Germania vine la o zi după critici vehemente la adresa cancelarului german Friedrich Merz. El l-a acuzat că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul, după ce liderul german a spus că „americanii (nu au) în mod evident nicio strategie” în Iran, iar Teheranul „umilește” prima putere mondială.
După aceste critici și înainte de decizia lui Donald Trump de a lua în considerare retragerea trupelor din Germania, secretarul de stat american Marco Rubio a purtat miercuri o discuție la telefon cu ministrul german de externe, potrivit AFP. Johann Wadephul și Marco Rubio au abordat problema Iranului și importanța garantării libertății de navigație în strâmtoarea Ormuz, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott.
Cancelarul german a încercat să mai calmeze tensiunile miercuri, afirmând că relațiile sale cu Donald Trump rămân „bune și neschimbate”.
Dar Washingtonul pare hotărât să pună în aplicare măsuri de pedeapsă împotriva aliaților occidentali pentru lipsa lor de angajament în războiul din Iran. Săptămâna trecută, un articol de presă indica faptul că Statele Unite ar avea în vedere suspendarea Spaniei din NATO și că ar putea să-și revizuiască poziția cu privire la Insulele Falkland ca răspuns la lipsa de sprijin britanic pentru războiul dus împotriva Iranului.
Washingtonul a reafirmat ulterior neutralitatea sa cu privire la suveranitatea Insulelor Falkland, disputată între Argentina și Marea Britanie. Cele două țări s-au angajat în 1982 într-un război scurt, dar sângeros pentru controlul arhipelagului, câștigat de Marea Britanie.
CÂȚI SOLDAȚI AU AMERICANII ÎN EUROPA ȘI UNDE?
Armata SUA este repartizată în 31 de baze permanente și alte 19 amplasamente militare la care Departamentul Apărării are acces, conform unui raport al Congresului din martie 2024.
Potrivit Reuters, conform datelor furnizate de Centrul de Date privind Personalul Militar al Departamentului Apărării al SUA (DMDC), în decembrie 2025, Statele Unite aveau 68.064 de militari în serviciu activ detașați permanent în bazele sale din Europa. Acești militari nu includ forțele care participă la misiuni de desfășurare și exerciții militare în cadrul programului de rotație.
Comandamentul European al SUA (USEUCOM) supraveghează operațiunile militare americane în toată Europa, colaborând cu aliații NATO prin intermediul a șase comandamente componente care reprezintă Armata, Marina, Forțele Aeriene, Corpul de Marină, Forțele de Operațiuni Speciale și Forța Spațială recent înființată.
Aceste componente au sediul în Germania și Italia și se concentrează pe răspunsul la crize și cooperarea în materie de securitate în Europa și Africa.
Trupele americane sunt staționate în mai mult de o duzină de țări europene. Germania, Italia și Marea Britanie au cea mai mare prezență de personal.
În Germania, cea mai mare bază americană din Europa este baza aeriană de lângă orașul german Ramstein, unde trupele sunt staționate din 1952. Conform datelor DMDC, în decembrie 2025, 36.436 de militari în serviciu activ erau staționați în Germania, împărțiți în cinci garnizoane.
În Marea Britanie, forțele americane numărau 10.156 de militari în decembrie anul trecut, staționați în trei baze găzduind în principal personal al Forțelor Aeriene.
În Italia, personalul militar american este staționat încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și cuprinde divizii ale Armatei, Marinei și Forțelor Aeriene. Datele DMDC arată că Italia găzduia 12.662 de soldați în serviciu activ la sfârșitul anului 2025 în bazele din Vicenza, Aviano, Napoli și Sicilia.
Spania - cea mai vocală țară NATO intrată în dezacord cu Trump - găzduiește baze ale Marinei și Forțelor Aeriene ale SUA în apropierea Strâmtorii Gibraltar. Datele DMDC arată că, în decembrie 2025, 3.814 membri ai personalului erau repartizați permanent în Spania.
Polonia găzduiește 369 de membri ai serviciului activ detașați permanent, precum și aproximativ 10.000 de membri ai forțelor de rotație finanțate prin Inițiativa Europeană de Descurajare, arată datele DMDC și ale Serviciului de Cercetare al Congresului. Personalul este cantonat în patru baze cu acces temporar al SUA.
Similar Poloniei și altor țări din fostul bloc comunist, România găzduiește o prezență rotativă a forțelor americane, pe lângă cei 153 de militari detașați permanent, potrivit DMDC și Serviciului de Cercetare al Congresului. Bazele la care SUA au acces includ Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Camp Turzii și Deveselu, dar există planuri care baza de la Kogălniceanu să se extindă.
În Ungaria, SUA desfășoară misiuni de rotație și exerciții militare. DMDC consemnează că în decembrie că țara găzduia 77 de militari detașați permanent, staționați în două baze, Kecskemet și Papa Air.
