Italia nu se așteaptă ca datoria sa să depășească 140% din PIB anul acesta, în pofida cheltuielilor peste estimări cu subvențiile acordate pentru renovarea locuințelor, a declarat Federico Freni, subsecretar de stat în cadrul Trezoreriei italiene, transmite Reuters.
Acesta a estimat că schemele pentru renovarea clădirilor sau sporirea eficienței lor energetice vor costa peste 210 miliarde de euro, scrie Agerpres.
"Nu avem datele exacte încă dar cu siguranță va fi un nivel peste 210 miliarde de euro. Deci trebuie să planificăm și să monitorizăm cu atenție cheltuielile publice deoarece nu putem ascunde sub covor problema datoriei", a explicat oficialul italian.
Ținând cont de costul peste estimări al subvențiilor, Italia ar putea fi nevoită să revizuiască datele privind deficitul și datoria în 2023 care se situează în prezent la 7,2% din PIB și, respectiv, 137,3% din PIB.
Întrebat dacă nivelul datoriei ca procent din PIB ar putea depăși anul acesta 140%, Freni a răspuns: "Cu certitudine, nu".
Guvernul Italiei se va reuni în 9 aprilie pentru a aproba Documentul economic și financiar (DEF) cu cele mai recente previziuni.
Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Trezoreria va estima un avans al PIB-ului celei de-a treia economii din zona euro de 1% în 2024, față de un nivel de 1,2% prognozat în septembrie, și față de o expansiune de 0,8% prognozată vineri de Banca Centrală a Italiei.
Comisia Europeană se așteaptă la o creștere de 0,7% a economiei italiene în acest an.
În plus, Guvernul premierului Giorgia Meloni estimează că anul acesta deficitul va fi în mare parte în linie cu obiectivul stabilit în septembrie - 4,3% din PIB - mult peste pragul de 3% din PIB stabilit prin reglementările UE.
În timpul unei audieri în Parlament, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a admis că aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va anunța probabil intrarea țării în procedura de deficit excesiv, dar acest lucru se va întâmpla și în cazul altor state membre UE, inclusiv Franța.
"Este admis faptul că Comisia Europeană va recomanda Consiliului să inițieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru și al altor state. Noi, Franța și alte 10", a declarat Giorgetti.
Inițierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-și reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.
Totuși, susține Giorgetti, actualele planuri bugetare anunțate în septembrie și care ar urma să fie revizuite în 9 aprilie sunt deja în linie cu cerințele UE de a reduce în timp deficitul.
"Nu suntem atât de proști să purtăm negocieri fără să știm scenariul spre care ne îndreptăm", a afirmat ministrul Economiei.
Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au încheiat în decembrie lunile de discuții aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ținerea sub control a datoriei și determinarea capacității blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani.
Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate și Creștere se mențin: guvernele trebuie să mențină deficitele bugetare sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre UE obțin mai multă independență în modul în care își realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor și principalele reforme și investiții pe care le implementează.
Regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului și datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, așa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiștii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franța.
Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului și datoriei din 2025 până în următorii patru până la șapte ani, existând opțiunea unei perioade mai lungi dacă o țară adoptă reforme și investițiile în domeniile prioritizate de UE.
