Miniștrii de interne din Uniunea Europeană vor lua decizia aderării depline la spațiul Schengen a României și Bulgariei și vor stabili de la ce dată se vor desființa controalele la granițele terestre, după ce Austria și Olanda au fost de acord să-și ridice veto-ul la care au recurs în această privință în ultimii doi ani.
Președinția ungară a Consiliului UE a inclus pe ordinea de zi a reuniunii de joi a miniștrilor de interne din UE „adoptarea unei decizii de stabilire a datei de ridicare a controalelor persoanelor la frontiera terestră internă cu și între România și Bulgaria”, se arată într-un comunicat referitor la agenda Consiliului JAI care are loc joi, scrie News.ro
Ambele țări aplică deja pe deplin normele Schengen începând cu 31 martie 2024. Controalele la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România au fost, de asemenea, ridicate de la acea dată, precizează comunicatul.
Miniștrii vor face, de asemenea, un bilanț al situației generale a spațiului Schengen. În special, miniștrii vor face schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților din ciclul anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe creșterea securității globale prin digitalizare.
Consiliul JAI începe joi la Bruxelles în jurul orei 11.00, ora României.
România va fi reprezentată la Consiliul JAI de joi de ministrul de interne Cătălin Predoiu, care luni a discutat prin videoconferință cu omologul său din Ungaria, Sandor Pinter, pentru a pregăti reuniunea de joi. „Apreciez sprijinul constant al Președinției ungare a Consiliului, un partener de încredere în demersurile noastre pentru finalizarea acestui dosar strategic”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook.
AUSTRIA ȘI OLANDA AU RENUNȚAT LA VETO
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat luni seara că Austria renunță la a mai bloca extinderea Schengen prin includerea României și Bulgariei și va vota în favoarea proiectului.
De asemenea, Țările de Jos au dat oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei și României în spațiul Schengen, în urma unui vot în parlamentul olandez care a avut loc miercuri și care a susținut decizia recentă a guvernului de la Haga în acest sens.
Toate celelalte țări ale UE și-au declarat deja acordul pentru intrarea deplină a României și Bulgariei în Schengen.
Comisia Europeană cerea de mai mult timp Austriei să renunțe la blocarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Un prim pas a fost făcut cu „Air Schengen”: controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România au fost ridicate la sfârșitul lunii martie.
În noiembrie, miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecția frontierelor. Potrivit ministrului austriac Karner, controalele la frontierele interne între Bulgaria și România, precum și între Ungaria și România vor continua să aibă loc pentru o anumită perioadă de timp.
O LUNGĂ BĂTĂLIE
România și Bulgaria așteaptă să intre în Schengen încă din 2011. Cele două țări, care împart o lungă graniță, și-au propus să facă un demers comun în acest sens pentru o mai ușoară implementare a condițiilor tehnice.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European avizase favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate și de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012.
Cu toate acestea, admiterea României și Bulgariei în Schengen - decizie ce trebuie luată cu unanimitate de voturi în Consiliul UE și aprobată apoi de liderii europeni - a fost împiedicată de-a lungul anilor de veto-ul mai multor țări, în special Germania, Franța și Olanda, care au invocat problemele din lupta anticorupție a celor două țări aflate sub o monitorizare specială în acest sens, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), încă de la aderarea lor la UE, în 2007. În cele din urmă, MCV a fost ridicat, iar Germania, Franța și Olanda au fost convinse să renunțe la veto, cel puțin în cazul României.
Blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen, la sfârșitul anului 2022, dar admiterea în același timp a Croației a produs un adevărat șoc și a generat un val de indignare și proteste care au culminat cu chemarea în țară pentru consultări a ambasadorului României la Viena.
Austria s-a împotrivit atât aderării României, cât și a Bulgariei, pe motiv de proastă gestionare a imigrației ilegale, în timp ce Olanda obiecta numai față de intrarea Bulgariei în Schengen, invocând dosarul luptei anticorupție.
La vremea respectivă, împotrivirea Austriei a fost pusă pe seama agendei electorale interne, în condițiile în care extrema dreaptă austriacă era în plină ascensiune cu o agendă antiimigrație, în detrimentul conservatorilor cancelarului Karl Nehammer, aflați la guvernare.
În următorii doi ani, România și Bulgaria au făcut presiuni și au depus eforturi pentru a convinge cele două țări să renunțe la veto.
După un an, s-a ajuns la o soluție de compromis: România și Bulgaria au intrat în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, urmând să continue discuțiile în privința ridicării controalelor și la frontierele terestre.
Între timp, extrema dreaptă austriacă a câștigat alegerile naționale, dar în prezent se încearcă izolarea ei politică, celelelte partide austriece negociind o largă coaliție.
CE ESTE SCHENGEN ȘI DE CE ESTE IMPORTANT?
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, și efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În ultimii ani, din cauza crizei imigrației, tot mai multe țări UE au reintrodus controalele la frontierele interne, dar acestea sunt măsuri temporare.
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE plus toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.
Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România începând cu 31 martie 2024. După această primă etapă, Consiliul urma să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familiile și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Dar Spațiul Schengen aduce totodată, prin eliminarea controalelor la frontieră, beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante, fiind piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu.
