Companiile chinezești fac un lucru rar întâlnit din anii 1970 încoace: își înființează propriile armate de voluntari. Cel puțin 16 mari firme chineze, inclusiv un gigant privat din domeniul lactatelor, au înființat forțe de luptă în ultimul an, potrivit unei analize CNN.
Aceste unități, cunoscute sub numele de Departamentele Forțelor Armate Populare, sunt compuse din civili care își păstrează locurile de muncă obișnuite. Ele acționează ca o forță de rezervă și auxiliară pentru armata chineză, cea mai mare din lume, și sunt disponibile pentru misiuni care variază de la răspunsul la dezastre naturale și ajutor pentru menținerea "ordinii sociale" până la furnizarea de sprijin în timp de război, scrie News.ro
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Forțele, care în prezent nu operează în afara Chinei, au mai multe în comun cu Garda Națională americană decât cu mișcarea de miliție, care se referă la organizațiile paramilitare private care au de obicei un accent politic de dreapta.
Înființarea brigăzilor corporatiste evidențiază preocupările tot mai mari ale Beijingului cu privire la un potențial conflict în străinătate, precum și la neliniștea socială de acasă, pe măsură ce economia se poticnește, spun analiștii.
Renașterea este văzută, de asemenea, ca un răspuns la pandemie și ca parte a eforturilor liderului chinez Xi Jinping de a întări controlul Partidului Comunist asupra societății, inclusiv asupra sectorului corporatist.
"Revenirea milițiilor corporatiste reflectă atenția tot mai mare a lui Xi asupra necesității de a integra mai bine dezvoltarea economică cu securitatea națională, în condițiile în care țara se confruntă cu un viitor mai dificil, cu o creștere mai lentă și o concurență geopolitică în creștere", a declarat Neil Thomas, cercetător pentru politica chineză la Asia Society Policy Institute's Center for China Analysis.
"Milițiile corporatiste sub conducere militară ar putea ajuta Partidul Comunist să reprime mai eficient incidentele de neliniște socială, cum ar fi protestele consumatorilor și grevele angajaților", a spus el.
Economia chineză a înregistrat o creștere de 5,2% în 2023, ușor mai bună decât ținta oficială pe care Beijingul a stabilit-o, dar țara se confruntă cu o multitudine de provocări, inclusiv o scădere record a pieței imobiliare, creșterea șomajului în rândul tinerilor, presiunea deflaționistă, creșterea numărului de insolvențe corporative și creșterea stresului financiar la nivelul guvernelor locale.
Protestele par să se extindă pe măsură ce crește frustrarea. Numărul de greve și demonstrații ale muncitorilor a crescut la 1.794 în 2023, mai mult decât dublu față de 2022, când au fost înregistrate 830 de cazuri, potrivit datelor de la China Labour Bulletin, o organizație non-profit cu sediul în Hong Kong care monitorizează protestele muncitorilor.
Cu puțin peste un an în urmă, protestatarii s-au ciocnit cu poliția la cea mai mare fabrică de iPhone din lume, în Zhengzhou, în timp ce furia a izbucnit împotriva Foxconn pentru că nu și-a respectat promisiunile de a crește salariile și beneficiile pentru a atrage muncitorii înapoi după pandemie.
În afara sectorului corporatist, unitățile de miliție sunt adesea organizate de administrațiile locale și de universități, în conformitate cu normele privind activitatea de miliție. Aceste unități există și astăzi în majoritatea acestor locuri, doar că la o scară mult mai mică decât în deceniile anterioare.
Varietate de firme
Cele mai multe dintre companiile care au anunțat până în prezent miliții au fost întreprinderi de stat (SOE), care sunt deținute direct de guvernele centrale sau regionale.
Însă, în decembrie, Yili Group, al cincilea mare producător de lactate din lume, a devenit prima mare companie chineză controlată privat din istoria recentă care a înființat o unitate a Departamentului Forțelor Armate Populare.
Yili nu este controlată majoritar de stat, dar guvernul local din Hohhot, orașul în care își are sediul, deține o participație de 8,5%, potrivit celor mai recente declarații la bursă.
Aceasta nu a oferit detalii despre efectivul forței sau despre datele demografice ale angajaților care s-au înrolat. Potrivit legii serviciului militar din China, membrii de sex masculin ai miliției trebuie să aibă între 18 și 35 de ani. Există o anumită flexibilitate pentru persoanele cu abilități speciale. Femeile sunt, de asemenea, eligibile pentru a se înrola, deși cerințele de vârstă nu au fost prevăzute în lege.
Unitatea lui Yili se va afla sub conducerea directă a garnizoanei Armatei Populare de Eliberare (APL) din Mongolia interioară, zona în care se află sediul companiei, și a comitetului Partidului Comunist al guvernului regional.
Unitatea a fost formată pentru a construi o forță de apărare națională cu sediul la Yili, care poate "servi pe timp de pace, face față situațiilor de urgență și răspunde pe timp de război", a declarat Huang Zhiqiang, vicepreședinte executiv al Regiunii Autonome Mongolia Interioară, în cadrul unei ceremonii desfășurate în capitala regională Hohhot. Au fost prezenți, de asemenea, un oficial militar de rang înalt pentru regiune și secretarul de partid al orașului.
Aceasta a fost cea mai recentă dintr-o serie de miliții înființate de marile companii chineze în ultimul an.
În septembrie, Shanghai Municipal Investment Group, o firmă de construcții și de dezvoltare imobiliară deținută de guvern, a înființat o unitate a Departamentului Forțelor Armate Populare. Aceasta ar urma să fie supravegheată de garnizoana Shanghai a PLA, potrivit Jiefang Daily, ziarul oficial al Partidului Comunist din oraș.
Liu Jie, comandantul garnizoanei, a declarat că miliția va asista armata în sarcini precum oferirea de locuri de muncă veteranilor demobilizați sau recrutarea de soldați pentru armată.
Cel puțin alte 14 firme de stat au făcut același lucru anul trecut, potrivit analizei CNN a rapoartelor din presa de stat.
Printre acestea se numără Mengniu Dairy, al doilea mare producător de lactate din China; Hai'an Urban Construction Investment and Development din orașul Nantong, provincia Jiangsu; trei companii de construcții imobiliare, transport și servicii de apă din orașul Huizhou, provincia Guangdong, precum și nouă firme din Wuhan, capitala provinciei Hubei.
În cadrul unei conferințe de presă din octombrie, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat că impulsul de a înființa miliții în cadrul companiilor de stat a avut ca scop "consolidarea dezvoltării apărării naționale".
O istorie lungă
Milițiile chinezești sunt anterioare fondării Republicii Populare în 1949. De fapt, acestea au luat naștere în anii 1920 și au sprijinit Partidul Comunist în numeroasele sale bătălii. După 1949, când partidul a preluat controlul asupra Chinei continentale, unitățile au fost în cele din urmă încorporate în guverne, școli și companii.
Forțele au fost predominante în timpul epocii maoiste, din 1949 până în 1976, și au ajuns la apogeu la sfârșitul anilor 1950 - cu 220 de milioane de membri - când tensiunea militară era ridicată cu Statele Unite în legătură cu Taiwanul, potrivit documentelor guvernamentale.
Milițiile sunt o parte esențială a armatei chineze , care este compusă din două forțe profesioniste cu normă întreagă : APL și Poliția Armată Populară, care are ca sarcină securitatea internă. Milițiile joacă un rol de sprijin pentru APL, potrivit legii apărării țării.
Prin înrolarea unui număr mare de civili în brigăzi, Mao Zedong, liderul revoluționar al Chinei, a declarat că întărește apărarea țării împotriva amenințării "forțelor imperiale", cum ar fi Statele Unite. Dar istoricii au spus că Mao a folosit forțele pentru a-și promova agenda personală și pentru a-și consolida puterea.
El a încorporat brigăzile în Comunitățile Populare, colective uriașe formalizate în 1958, care gestionau aproape toate activitățile economice și politice din China rurală. Comunele au fost o parte centrală a campaniei lui Mao pentru Marele Salt Înainte, un efort dezastruos de a galvaniza agricultura și de a crește producția de oțel prin colectivizare, care a dus la moartea a zeci de milioane de oameni.
De asemenea, Mao a extins sistemul de miliție pentru a suprima și intimida persoanele care se opuneau politicilor sale radicale, dezvoltând în același timp un cult al personalității în interiorul și în afara partidului.
Deși unele întreprinderi de stat și-au păstrat milițiile, acestea nu au existat până de curând în marile întreprinderi private, deoarece sectorul privat a început să se restabilească abia după 1978, când China a implementat reformele pieței libere.
De ce acum?
Reapariția milițiilor corporative este probabil determinată de pandemia Covid-19 și de recenta criză din sectorul imobiliar, potrivit lui Timothy Heath, cercetător principal în domeniul apărării internaționale la Rand Corporation.
"Pandemia Covid-19 ar fi putut juca un rol în motivarea liderilor centrali de a căuta organizații și forțe mai eficiente în societate care să ajute la gestionarea și coordonarea răspunsurilor la urgențele naționale majore, cum ar fi pandemiile", a declarat el.
Scăderea de ani de zile a pieței imobiliare a declanșat o grevă generalizată a creditelor ipotecare. Începând cu 2022, cumpărători furioși din multe orașe chinezești au refuzat să își plătească ipotecile pentru apartamentele neterminate, după ce dezvoltatorii imobiliari cu probleme de lichidități au întârziat sau au abandonat construcția.
Repercusiunile prăbușirii sectorului imobiliar s-au extins la sectorul financiar, determinând unele bănci fantomă importante să nu-și plătească produsele de investiții, ceea ce, la rândul său, a stârnit demonstrații ale persoanelor care au pierdut bani.
Reînființarea Departamentelor Forțelor Armate Populare este, de asemenea, legată de efortul mai amplu al lui Xi de a revizui armata chineză, a adăugat Heath. Liderul chinez nu a făcut un secret din obiectivul său de a "moderniza" APL și de a o transforma într-o forță de luptă de "clasă mondială".
"Scopul principal al schimbărilor este de a îmbunătăți capacitatea armatei de a realiza o mobilizare a mijloacelor de apărare. Acest lucru poate, pe termen lung, să economisească resursele PLA prin delegarea unor sarcini de care să se ocupe forțele de miliție", a declarat Heath.
Willy Lam, senior fellow al Fundației Jamestown, subliniază un sentiment de deja vu.
"Asistăm la reînvierea sloganurilor cheie ale lui Mao - "războiul poporului" și "coexistența organică a sectoarelor civil și militar"", a spus el.
Acest lucru ar putea reflecta dorința Beijingului de a întări și mai mult controlul asupra societății și de a pune țara pe picior de război, așa cum a făcut Mao în anii 1950 și anii 1960.
Xi a promis că o eventuală "reunificare" a insulei cu partea continentală este "o fatalitate istorică". Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, consideră Taiwanul ca făcând parte din teritoriul său, în ciuda faptului că nu l-a controlat niciodată.
"Dacă din ce în ce mai mulți cetățeni devin membri ai miliției lor, se presupune că fervoarea lor naționalistă va fi crescută", a declarat Lam.
