Faptul că planeta se încălzește de zeci de ani din cauza gazelor cu efect de seră emise de omenire este un dat. Dar faptul că temperaturile globale au depășit toate recordurile, de departe, în 2023 și din nou în 2024, le dă bătăi de cap climatologilor, relatează AFP.
Comunitatea științifică a dovedit-o: arderea combustibililor fosili și distrugerea zonelor naturale sunt responsabile de încălzirea pe termen lung a climei, a cărei variabilitate naturală influențează, de asemenea, temperaturile de la un an la altul. Cu toate acestea, cauzele unei supraîncălziri de amploarea celei din 2023-2024 fac obiectul unor dezbateri în rândul climatologilor, unii avansând ideea că încălzirea climei este diferită sau mai rapidă decât era de așteptat, scrie News.ro.
Mai multe ipoteze alimentează cercetările: mai puțini nori și, prin urmare, mai puțină reflexie a razelor solare; o scădere a poluării atmosferice - ea însăși reflectând, de asemenea, soarele; rezervoare naturale de carbon, în frunte cu oceanele și pădurile, care absorb mai puțin CO2.
Studiile se înmulțesc, dar va fi nevoie de încă un an sau doi pentru a stabili influența exactă a fiecărui factor.
„Aș vrea să știu de ce” 2023 și 2024 au fost recorduri, „dar nu știu”, a recunoscut în noiembrie Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA. „Suntem încă în proces de evaluare și determinare a faptului dacă asistăm la o schimbare în modul în care funcționează sistemul climatic”, a spus el.
„VA TREBUI SĂ NE PUNEM ÎNTREBĂRI”
Pentru climatologul Richard Allan, de la Universitatea britanică Reading, „căldura globală record din ultimii doi ani a propulsat planeta într-un teritoriu necunoscut”, după cum a declarat el pentru AFP.
Ceea ce s-a întâmplat „este excepțional, la limita a ceea ce ne-am putea aștepta pe baza modelelor climatice existente”, spune și Sonia Seneviratne de la ETH Zurich din Elveția. „Totuși, tendința generală de încălzire pe termen lung nu este neașteptată, având în vedere cantitatea de combustibili fosili arși”, a declarat climatologul pentru AFP.
Omenirea nu a început încă să reducă emisiile, chiar dacă vârful se apropie.
Variabilitatea naturală a climei ar putea explica parțial această observație. Într-adevăr, anul 2023 a fost precedat de un episod natural rar de trei ani, La Niña, care a mascat o parte a încălzirii prin intensificarea absorbției excesului de căldură de către oceane. Atunci când El Niño, fenomenul opus, a preluat controlul în 2023, cu o intensitate foarte puternică, această energie a fost eliberată, împingând termometrul global la niveluri care nu au mai fost înregistrate de 100.000 de ani, potrivit paleoclimatologilor. Numai că vârful El Niño, în ianuarie 2023, a trecut de mult, iar căldura continuă.
„Răcirea este foarte lentă”, recunoaște climatologul Robert Vautard. „Suntem încă în marjele relativ așteptate” ale proiecțiilor, dar dacă „temperaturile nu scad mai brusc până în 2025, va trebui să începem să ne punem întrebări”, avertizează acest responsabil de rang înalt de la IPCC.
DERUTĂ CLIMATICĂ
O posibilă explicație este cerința ca, din 2020, transportul maritim să treacă la combustibili mai curați. Această măsură reduce emisiile de sulf, care sporeau reflectarea luminii solare de către mare și nori, ceea ce contribuia la răcirea climei.
În decembrie, un studiu revizuit de experți a postulat că scăderea numărului de nori de joasă altitudine a permis unei cantități mai mari de căldură să ajungă la suprafața Pământului.
Ciclurile solare și activitatea vulcanică ar putea, de asemenea, să fi jucat un rol. Toate aceste ipoteze au alimentat dezbaterea în decembrie, în cadrul unei conferințe organizate de Gavin Schmidt la American Geophysical Union.
Cu toate acestea, unii se tem că oamenii de știință trec cu vederea alți factori sau că sunt lenți în a detecta o creștere galopantă a încălzirii globale. „Nu putem exclude posibilitatea ca alți factori să fi amplificat temperaturile... verdictul nu este încă dat”, avertizează Sonia Seneviratne.
În 2023, „puțurile” de carbon au suferit o „slăbire fără precedent”, potrivit unui vast studiu preliminar publicat în vară. Tundra arctică emite în prezent mai mult CO2 decât stochează, după cum a raportat în decembrie observatorul american NOAA.
Iar oceanele, principalul rezervor de carbon și regulator climatic, se încălzesc într-un ritm pe care oamenii de știință „nu îl pot explica pe deplin”, potrivit lui Johan Rockström de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK). „Ar putea fi acesta primul semn că planeta își pierde reziliența? Nu putem exclude această posibilitate”, a declarat el luna trecută.
