Cheltuielile militare în Europa au depășit din nou, în 2022, nivelul atins la sfârșitul războiului rece, cu o creștere record în ultimele trei decenii, stimulată de invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit unui raport de referință, transmite AFP.
Pe toate continentele la un loc, cheltuielile militare au atins anul trecut un nou vârf de 2,240 miliarde de dolari, sau 2,2% din PIB-ul mondial, potrivit datelor furnizate de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), scrie Agerpres.
Acesta este al optulea an consecutiv de creștere a investițiilor în forțele armate din întreaga lume."Sunt atrase de războiul din Ucraina, care crește bugetele europene, dar și de tensiunile nerezolvate și tot mai mari din Asia de Est" dintre China, pe de o parte și, pe de altă parte, Statele Unite și aliații lor asiatici, a subliniat pentru AFP cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului.
Europa a cheltuit, după scăderea inflației, cu 13% mai mult pentru armatele sale, într-un an marcat de invazia rusă în Ucraina, potrivit raportului. Este atât cea mai puternică creștere din ultimii 30 de ani, cât și o revenire - în dolari constanți - la nivelul cheltuielilor din 1989, anul căderii Zidului Berlinului."Este ceva ce nu s-a mai întâmplat de la sfârșitul războiului rece", a spus Tian.
Numai Ucraina și-a mărit cheltuielile de șapte ori, ajungând la 44 de miliarde de dolari, o treime din PIB-ul său, fără a lua în calcul cele câteva zeci de miliarde de donații de armament din străinătate, precizează SIPRI. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 9,2%, conform estimărilor institutului.
"Dar chiar dacă eliminați cele două națiuni în conflict, cheltuielile în Europa au crescut semnificativ", a precizat Tian. Aceste cheltuieli europene, care au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022, au crescut deja cu peste o treime în zece ani, iar tendința este de așteptat să continue să se accelereze în următorul deceniu. Am putea vedea în mod "potențial" niveluri de creștere similare cu 2022 timp de câțiva ani, estimează cercetătorul SIPRI .
După ce au scăzut dramatic în anii 1990, cheltuielile militare globale au crescut începând cu anii 2000. Ele au fost inițial determinate de investițiile majore ale Chinei în armata sa, apoi de reînnoirea tensiunilor cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014.
Numai Statele Unite au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Alături de China, situată pe al doilea loc cu 13%, cele două țări reprezintă mai mult de jumătate din investițiile militare ale lumii. Urmează Rusia (3,9%), India (3,6%) și Arabia Saudită (3,3%).
"China investește masiv în forțele sale navale pentru a-și spori raza de acțiune înspre Taiwan, evident, și dincolo de Marea Chinei de Sud", a spus Tian. Japonia, dar și Indonezia, Malaysia,Vietnam și Australia încearcă să țină pasul.
Regatul Unit este prima țară europeană în privința cheltuielilor militare, ocupând locul al șaselea (cu 3,1% din totalul mondial) înaintea Germaniei (2,5%) și a Franței (2,4%), cifre care includ donațiile către Ucraina.
Marea Britanie, al doilea donator după Statele Unite,"cheltuiește în mod tradițional mai mult decât Germania și Franța și a donat, de asemenea, mai mult decât Germania și Franța", subliniază Tian, reliefând statutul de prima națiune europeană din punct de vedere al cheltuielilor militare.
În Europa, țări precum Polonia, Țările de Jos și Suedia se numără printre statele care și-au crescut cel mai mult investițiile militare în ultimul deceniu.
Armament modern, dar foarte scump, precum avionul de vânătoare american F-35, explică, de asemenea, anumite salturi ale cheltuielilor, cum este cazul Finlandei, care a achiziționat anul trecut 64 de aeronave.
Luna trecută, un alt raport SIPRI a indicat că importurile de arme în Europa aproape s-au dublat (+93%) în 2022, ca urmare a livrărilor masive către Ucraina, care a devenit a treia cea mai mare destinație la nivel global.
