Având doar 37% din apele sale de suprafață într-o stare bună sau foarte bună de sănătate ecologică, Europa trebuie să își gestioneze mai bine resursele acvatice pentru a le garanta cetățenilor săi o apă de bună calitate, a avertizat Agenția Europeană de Mediu (AEM), citată de AFP.
"Sănătatea apelor europene nu este bună. Apele noastre se confruntă cu o serie de provocări fără precedent, care amenință securitatea apei în Europa", a declarat directoarea AEM, Leena Yla-Mononen, într-un comunicat.
În ceea ce privește sănătatea chimică a apelor de suprafață, aceasta este bună doar în 29% din cazuri, comparativ cu 77% pentru pânzele freatice, din care provine cea mai mare parte din apa potabilă consumată de europeni, scrie Agerpres.
O bună sănătate chimică înseamnă absența poluării excesive cu nutrienți și substanțe chimice nocive, cum ar fi PFAS și microplastice.
Apa de suprafață este amenințată de poluarea atmosferică (arderea cărbunelui, emisiile generate de vehicule, etc.) și de agricultură, un sector care deversează cantități mari de deșeuri ce contaminează solurile.
"Agricultura europeană trebuie să recurgă mai mult la practici naturale și agro-ecologice mai durabile, însoțite de măsuri de stimulare și de o schimbare a obiceiurilor noastre alimentare", recomandă raportul AEM.
Această agenție europeană, care a analizat 120.000 de corpuri de apă de suprafață și 3,8 milioane de km2 de ape subterane din 19 țări membre ale UE și din Norvegia, îndeamnă la o scădere cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030.
"Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a restabili sănătatea prețioaselor noastre râuri, lacuri, ape costiere și a altor corpuri de apă și pentru a ne asigura că această resursă vitală este rezilientă și sănătoasă pentru generațiile viitoare", a adăugat Leena Ylo-Mononen.
Efectele schimbărilor climatice (secete și inundații) și supraexploatarea resurselor de apă dulce exercită, de asemenea, o presiune asupra suprafețelor acvifere.
Reducerea consumului de apă și restabilirea ecosistemelor trebuie să fie priorități ale guvernelor, mai ales că resursele de apă sunt, de asemenea, sub presiune din cauza consecințelor schimbărilor climatice, cum ar fi precipitații excesive, topirea ghețarilor și secetă, potrivit raportului AEM.
