Bătălia în vederea turului doi al alegerilor prezidențiale franceze începe luni, între proeuropeanul Emmanuel Macron și conducătoarea de extremă dreapta antimondializare Marine Le Pen, doi candidați pe care-i opune totul, dar care afirmă amândoi că încarnează ruptura cu ”sistemul”, relatează AFP.
După o campanie de mai multe luni plină de răsturnări de situații și de un suspans inedit, Emmanuel Macron (centru), în vârstă de 39 de ani, s-a sclasat pe locul întâi, în primul tur, duminică, cu 23,86% din sufragii, urmat de conducătoarea FN, în vârstă de 48 de ani, cu 21, 43% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor aproape definitive. Adică aproximativ șapte milioane de voturi, un record istoric pentru acest partid, scrie News.ro.
Adevărate explozii de bucurie și fervoare au salutat anunțarea rezultatelor în rândul taberelor ambilor pretendenți la Palatul Elysée.
”Suntem pe cale să trăim un moment istroic, în sfârșit cu un candidat care iese din bipartizanism, care va înnoi clasa politică și este o veste bună pentru Europa”, își exprima bucuria un tânăr macronist, Quentin.
”Sunt ani de când aștept asta, de când suntem scuipați, suntem făcuți naziști, dar în sfârșit oamenii au deschis ochii!”, a exclamat la rândul său un activist FN, Aldric Evezard, la Hénin-Beaumont (nord).
Acest prim tur, marcat de o participare masivă de aproape 80%, care s-a desfășurat sub o supraveghere importantă pe fondul amenințării teroriste, marchează eliminarea marilor partide tradiționale de dreapta și de stânga în cursa finală către fotoliul de la Elysée. O eliminarea fără precedent, de la înființarea Republicii a V-a, în 1958.
Conservatorul François Fillon, a cărui campanie a fost afectată de inculparea sa într-un răsunător scandal de presupuse angajări fictive, a înregistrat astfel o înfrângere umilitoare, cu 19,94% din voturile exprimate, cot la cot cu liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon. Socialistul Benoit Hamon a suferit, cum mărturisește singur, un ”dezastru”, cu 6,35% din sufragii.
Primele pagini ale cotidianelor franceze rezumă, de altfel, șocul acestui prim tur și mizele viitoare: ”dreapta K-O”, tittrează ziarul de dreapta Le Figaro. Cotidianul de stânga Libération afișează o fotografie cu Macron și titlul ”într-un marș”. ”Niciodată!”, exclamă la rândul său ziarul comunist l'Humanité, cu o fotografie a lui Marine Le Pen.
Emmanuel Macron pare bine plasat în vederea turului doi, în contextul în care cea mai mare parte a clasei politice, de dreapta și de stânga deopotrivă, îndeamnă ”să se bareze” extrema dreaptă. Candidații înfrânți François Fillon și Benoit Hamon au anunțat că vor vota cu reprezentantul centrului.
Președintele în exercițiu François Hollande, care nu a candidat pentru un nou mandat - încă o premieră în aceste alegeri prezidențiale - l-a felicitat pe fostul său ministru al Economiei, care a demisionat în august 2016 pentru a înființa mișcarea En marche!, ”nici de dreapta, nici de stnga”, și a se lansa în cursa către Elysée.
EUROPA ȘI MONDIALIZAREA
Mizele turului doi au fost prezentate împreună de ambii candidați: Europa și mondializarea.
În fața susținătorilor săi, adunați în sudul Parisului, Emmanuel Macron a dat asigurări că va purta ”vocea speranței” pentru Franța și ”pentru Europa” și a dat asigurări că vrea să fie ”președintele patrioților în fața amenințării naționaliștilor”.
Un susținător al Uniunii Europene (UE), fostul ministru al Economiei al lui Hollande a fost susținut de altfel apăsat de către președintele Comsiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker și de către Guvernul german al Angelei Merkel.
Euro creștea puternic luni dimineața în Asia, în fața dolarului și yenului.
”Marea miză a acestor alegeri este mondializarea sălbatică, care ne pune în pericol civilizația”, a declarat la rțndul său Le Pen. ”Fie continuăm pe calea dereglementării totale, fie alegeți Franța”, și-a avertizat ea susținătorii, prezentându-se drept ”candidata poporului”.
Le Pen promovează ieșirea din euro și vrea să supună unui referendum apartenența Franței la UE.
Încă de luni, cei doi candidați își vor pune din nou armele.
Wmmanuel Macron va purta, potrivit anturajului său, ”discuții politice”, inclusiv negocieri cu o parte a dreptei și a stângii, cu scopul de a-și asigura condițiile susținerii și a pregăti, fără îndoială, un guvern de deschidere.
Deoarece, în umbra alegerilor prezidențiale, alegerile legislative de la 11 și 18 iunie vor constitui un al treilea tur decisiv.
