Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, poate să ordone forțelor americane să invadeze Groelanda, preluând astfel controlul direct al celei mai mare insule din lume.
Acesta este unul dintre scenariile în care republicanul ar fi capabil să pună mâna pe acest teritoriu autonom al Danemarcei, cred experți occidentali.
Care sunt celelalte variante discutate de experți după ce republicanul a spus recent, în repetate rânduri, că este interest de Groelanda?
Agenda de anexare
În ultimele săptămâni, înainte de reîntoarcerea la Casa Albă, care va avea loc pe 20 ianuarie, accentul declarațiilor publice ale lui Trump nu s-a concentrat pe confirmările celor nominalizați pentru Cabinetul său sau pe părți cheie ale agendei sale de campanie, cum ar fi deportările în masă sau scăderea prețurilor, a scris NBC News.
În schimb, Trump – care a criticat implicarea militară a SUA în alte țări și l-a arătat cu degetul pe președintele Joe Biden pentru retragerea dezastruoasă din Afganistan din vara anului 2021 – a promovat idee ca America să-și extindă teritoriul, inclusiv prin forță dacă este necesar, în ceea ce unii experți au numit “o agendă de anexare.”, arată G4Media.ro
Astfel, în ultimele săptămâni, Trump a insistat în mod repetat asupra ideii de a prelua Groenlanda de la Danemarca, de a recupera Canalul Panama, după ce Statele Unite l-au returnat guvernului panamez cu decenii în urmă, și de a absorbi Canada în Statele Unite.
Mai mult, Trump a declarat că ia în considerare opțiunea de a utiliza armata pentru a obține controlul asupra Groenlandei și a Canalului Panama, afirmând în același timp că va exercita “forță economică” pentru a presa Canada să se alăture Statelor Unite. De asemenea, el a menționat că dorește să redenumească Golful Mexic și Denali, cel mai înalt vârf al Americii de Nord.
Retorica lui Trump, care a neliniștit nu doar democrații și unii republicani de la Washington, dar și aliați ai americanilor, oferă o privire asupra transformărilor interne și globale pe care republicanul speră să le realizeze, cred experții. Aceștia mai consideră că declarațiile președintelui ales reflectă, de asemenea, o parte importantă a agendei lui Trump: combaterea influenței Chinei.
Aceasta după ce aliații lui Trump i-au prezentat viitorului lider al SUA date care, susțin ei, arată expansiunea regimului de la Beijing în emisfera vestică, inclusiv acuzația că Panama are capacitatea de a acorda prioritate transporturilor chineze în detrimentul celor americane. În același timp, încercările Chinei de a consolida legăturile cu Groenlanda au alertat oficialii americani.
Carla Sands, fostul ambasador al lui Trump în Danemarca, a spus că danezii pur și simplu nu au capacitatea de a apăra în mod corespunzător insula, în timp ce încercările Chinei de a consolida legăturile cu Groenlanda au provocat îngrijorări la Washington.
“Suntem mari parteneri și aliați cu Danemarca,” a spus ea. “Am avut relații diplomatice cu ei de 200 de ani. Ei sunt membri fondatori ai NATO. Deci suntem prieteni buni, dar prietenii buni trebuie uneori să aibă conversații grele. Și una dintre conversații a fost: ‘Cum veți apăra Groenlanda, parte a regatului vostru, când nici măcar nu poți apăra Danemarca propriu-zisă?’”
“Singurele capacități pe care Danemarca le controlează pentru Groenlanda sunt apărarea și politica externă; orice altceva controlează Groenlanda,” a adăugat Sands. “Și asta face Groenlanda într-adevăr foarte, foarte vulnerabilă în fața actorilor răi, pentru că ei doresc creștere economică.”
Importanța Groelandei
În ceea ce privește Groelanda, președintele ales Trump și-a manifestat un interes reînnoit pentru preluarea controlului acestui teritoriu danez în mare parte autonom din Arctica și cea mai mare insulă din lume.
Trump și-a manifestat pentru prima dată intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019, în timpul primului său mandat de președinte.
La acea vreme, premierul danez Mette Frederiksen a descris ideea drept “absurdă,” ceea ce l-a determinat Trump să anuleze o călătorie oficială la Copenhaga. În ultimele săptămâni însă, președintele ales al SUA a mers mai departe, refuzând să excludă utilizarea forței economice sau militare pentru a prelua controlul asupra acesteia.
De exemplu, Trump și aliații săi au invocat securitatea națională ca motivul principal pentru care SUA ar trebui să achiziționeze Groenlanda. Luna trecută, Trump a afirmat pe platforma sa Truth Social că “proprietatea și controlul american asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută.”
Ulterior, într-o conferință de presă, Trump a insistat referindu-se la motivele posibilei achiziții a Groelandei: “Vorbesc despre protejarea lumii libere. Te uiți la – nici măcar nu ai nevoie de binoclu – te uiți afară. Ai nave chinezești peste tot. Ai nave rusești peste tot. Nu vom lăsa să se întâmple asta.”
Oficialii danezi și europeni au răspuns negativ la remarcile președintelui ales, spunând că Groenlanda nu este de vânzare și integritatea ei teritorială trebuie păstrată.
Cum ar putea însă să se desfășoare această situație neobișnuită, cu doi aliați din NATO în dezacord asupra unui teritoriu imens care este acoperit în proporție de 80% cu gheață, dar are o bogăție minerală considerabilă ce nu este neexploatată?
Și cum ar putea afecta rezultatul final aspirațiile de independență ale populației de 56.000 de locuitori ai Groenlandei?
Reamintim că insula situată în nordul Oceanului Atlantic, acoperită în proporție de aproximativ 80% de calota glaciară, se află sub controlul Danemarcei încă din secolul al XVIII-lea. Teritoriul a fost pe deplin integrat în Danemarca în 1953 prin Constituția țării și a devenit autonom în 1979. Groenlandezii, care sunt o populație majoritar inuită, au cetățenie deplină în Danemarca.
Economia insulei cu capitala la Nuuk se bazează pe pescuit, minerit și turism, iar schimbările climatice au un impact semnificativ asupra regiunii, deschizând accesul la resurse naturale și rute maritime noi, dar amenințând ecosistemele locale. Groenlanda are o cultură bogată, influențată de tradițiile inuite și de legătura cu Danemarca. Insula primește, de asemenea, aproximativ 500 de milioane de dolari pe an în plăți de asistență socială de la statul danez, iar groenlandezii au acces la îngrijire medicală gratuită și școlarizare gratuită la universitățile daneze.
Groenlanda este mai aproape de New York decât Copenhaga, iar Statele Unite au ocupat-o pentru scurt timp în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1951, Statele Unite au căutat și au obținut o cooperare extinsă în domeniul apărării și drepturi de amplasare a unei baze acolo, prin așa-numitul Defense of Greenland Agreement sau Acordul de Apărare al Groenlandei.
Potrivit Atlantic Council, Groenlanda este semnificativă din punct de vedere strategic pentru americani din mai multe motive. În primul rând, deține bogății minerale, gaze naturale și petrol. Datele Comisiei Europene indică că douăzeci și cinci dintre cele treizeci și patru de “materii prime critice” pe care le consideră importante pentru viitorul Europei se găsesc în Groenlanda, inclusiv cele utilizate pentru fabricarea bateriilor, turbinelor eoliene și vehiculelor electrice.
În al doilea rând, regiunea arctică este un punct geopolitic fierbinte. Această zonă găzduiește resurse minerale, precum și rezerve masive de petrol și gaze naturale – majoritatea situate pe teritoriile rusești – și există potențialul pentru un viitor conflict economic, mai ales pe măsură ce schimbările climatice accelerează topirea gheții și modifică natura rutelor comerciale.
Nu în ultimul rând, Groenlanda găzduiește Baza Spațială Pituffik a Statelor Unite (fosta Thule Air Base), care adăpostește permanent atât personal militar american, cât și sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice. Ruta cea mai scurtă dintre Statele Unite și Europa trece prin Groenlanda, subliniind astfel importanța strategică a acestei locații.
De ce vrea însă Trump să pună mâna pe această insulă? Potrivit experților străini, interesul recent reînnoit al republicanului pentru Groenlanda nu ar trebui să surprindă pe cei interesați de agenda de politică externă a viitoarei administrații de la Washington.
Având în vedere aprecierea istoriei de către viitorul președinte și motivația lui de a obține succese majore, achiziția strategică a Groenlandei ar trebui privită ca o primă opțiune naturală de extindere a teritoriului SUA în America de Nord, făcând în același timp ca Trump să-și asigure un loc important în cărțile de istorie.
Un aspect secundar, dar la fel de important, al concentrării celor din Team Trump asupra Groenlandei îl reprezintă rezervele bogate de minerale ale insulei și posibilul viitor ca alternativă la monopolul aproape absolut pe care China îl are în prezent asupra mineralelor rare. Împreună cu creșterea activității rusești în regiune și cu obiectivul declarat al Chinei de a deveni un stat arctic, administrația viitoare a Statelor Unite consideră, fără îndoială, că plasarea fermă a Groenlandei în sfera de influență a SUA este o prioritate de securitate națională.
Brent Sadler, cercetător senior la Heritage Foundation, a spus că Groenlanda ar putea deveni din ce în ce mai importantă “dacă transportul va deveni viabil pe această rută pe măsură ce vremea arctică se încălzește și calotele glaciare se micșorează.”
“Geografia contează cu adevărat, iar geografia Groenlandei este extrem de strategică,” a afirmat Sadler, fost căpitan în US Navy. “Nu dorim o prezență economică sau militară chineză chiar acolo, pe o cale foarte critică pentru un atac împotriva Statelor Unite”.
În cazul Groenlandei, Trump dorește probabil să mențină și posibil să aprofundeze prezența militară a SUA acolo și să asigure “un acces mai bun al Statelor Unite la minerale și materiale critice,” a declarat și Dan Hamilton, expert în politică externă la Brookings Institution.
Cum au reacționat însă politicienii și analiștii americani la comentariile lui Trump? Democrații au oferit un răspuns mixt agendei președintelui ales. Guvernatorul de Colorado, Jared Polis, a scris pe X că “ar saluta” Groenlanda ca al 53-lea stat american “imediat după ce admitem Puerto Rico și Washington DC”, în timp ce presa de peste ocean, favorabilă în general stângii americane, a criticat “expansionismul” și “noul imperialism” al Administrației Trump sau a descris tacticile republicanului drept versiune contemporană a “Teoriei nebunului” utilizată de fostul președinte Richard Nixon. Aceasta era menită să-i facă pe adversari să creadă în capacitatea unui lider de a acționa imprevizibil ca o modalitate de a insufla frica și de a câștiga avantajul în relațiile internaționale.
În schimb, republicanii și presa de dreapta au salutat comentariile despre anexare ale lui Trump, cu jurnalistul Sean Hannity de la FoxNews prezentând ideea ca Groelanda și Canada să se alăture SUA ca fiind o inițiativă înțeleaptă, în timp ce New York Post, una dintre publicațiile preferate ale lui Trump, a scris despre “Doctrina Donroe,” un joc de cuvinte legat de poziția președintelui James Monroe în secolul XIX despre rolul SUA în emisfera vestică. Doctrina Monroe avertiza puterile europene să nu interfereze în afacerile emisferei vestice, pe care SUA o considerau domeniul său exclusiv.
Iar Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, condusă de republicani, a postat pe X o postare în care lăuda planurile lui Trump pentru Groenlanda și Panama, scriind că este “neamerican să-ți fie frică de vise mari.”
Interesul celor din Team Trump pentru Groelanda este, așadar, evident. Lucru confirmat și de vizita pe care fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a făcut-o la Nuuk zilele trecute, dar și de apelul telefonic pe care președintele ales l-a efectuat pentru a transmite un mesaj locuitorilor groenlandezi.
Scenarii posibile
Așa cum am menționat anterior, liderii danezi au reacționat negativ la comentariile lui Trump legate de viitorul Groelandei. De asemenea, prim-ministrul insulei, Múte Egede, a spus că “Groenlanda este pentru poporul groenlandez. Nu vrem să fim danezi, nu vrem să fim americani. Vrem să fim groenlandezi.”
Ce va face Trump în aceste condiții? BBC a vorbit despre patru scenarii posibile.
Trump își pierde interesul, status quo-ul actual va fi neschimbat. Unii experți speculează că declarațiile lui Trump ar putea fi doar o exagerare, o tactică pentru a-i determina pe danezi să îmbunătățească securitatea Groenlandei, având în vedere amenințările din partea Rusiei și Chinei care caută influență în regiune.
Luna trecută, Danemarca a anunțat un pachet militar nou de 1,5 miliarde de pentru zona arctică. Acesta fusese pregătit înainte de declarațiile lui Trump, dar anunțul făcut la doar câteva ore după comentariile republicanului a fost descris de ministrul danez al apărării ca o “ironie a destinului.”
“Ce a fost important în ce a spus Trump a fost că Danemarca trebuie să își îndeplinească obligațiile în zona arctică sau trebuie să lase Statele Unite să o facă,” a afirmat Elisabet Svane, correspondentă pentru Politiken.
Marc Jacobsen, profesor asociat la Colegiul Danez de Apărare, a spus că aceasta este o situație în care Trump “se poziționează înainte de a prelua funcția,” în timp ce Groenlanda profită de ocazie pentru a câștiga mai multă autoritate internațională, ca un pas important spre independență.
Așadar, chiar dacă Trump ar pierde interesul pentru Groenlanda acum, ceea ce Jacobsen consideră a fi scenariul cel mai probabil, republicanul a adus cu siguranță problema în centrul atenției.
Dar independența Groenlandei a fost pe agenda publică de mulți ani, iar unii spun că dezbaterea ar putea chiar să meargă în direcția opusă.
“Am observat în ultimele zile că prim-ministrul Groenlandei este mai calm în comentariile sale – adică da, vrem independența, dar pe termen lung,” a remarcat Svane.
Groenlanda votează pentru independență, caută legături mai strânse cu SUA. Există un consens general în Groenlanda că independența insulei se va obține în cele din urmă și, de asemenea, că dacă Groenlanda o va vota, Danemarca o va accepta și o va ratifica.
Cu toate acestea, este, de asemenea, puțin probabil ca Groenlanda să voteze pentru independență, dacă cetățenii săi nu primesc garanții că pot păstra subvențiile pe care le primesc în prezent de la Danemarca pentru a plăti, de exemplu, pentru asistența medicală și sistemul de asigurări sociale.
“Prim-ministrul Groenlandei ar putea fi în stare de alertă acum, dar, în cazul în care va convoca efectiv un referendum, va avea nevoie de un fel de narațiune convingătoare despre cum să salveze economia și sistemul de protecție socială al Groenlandei,” a spus Ulrik Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.
Un posibil următor pas este o asociere liberă cu SUA – ceva similar cu relațiile pe care Washingtonul le are în prezent cu statele pacifice Insulele Marshall, Micronezia și Palau.
Danemarca s-a opus anterior acestui statut atât pentru Groenlanda, cât și pentru Insulele Feroe, dar actualul prim-ministru, Mette Frederiksen, nu este categoric împotrivă, a afirmat Gad.
“Înțelegerea daneză a experienței istorice din Groenlanda este mult mai bună decât acum 20 de ani,” cu Danemarca acceptând responsabilitatea colonială, a completat expertul.
Discuțiile recente “ar putea-o convinge pe (Frederiksen) să spună – mai bine să menținem Danemarca în Arctica, să păstrăm un fel de conexiune cu Groenlanda, chiar dacă este una mai laxă,” a adăugat el.
BBC a scris că, chiar dacă Groenlanda este capabilă să scape de Danemarca, a devenit clar în ultimii ani că nu poate scăpa de SUA. Americanii nu au plecat niciodată după ce au preluat controlul insulei în cel de-al Doilea Război Mondial și o consideră vitală pentru securitatea lor.
Acordul din 1951 pe care l-am menționat mai sus a afirmat suveranitatea de bază a Danemarcei asupra insulei, dar, de fapt, a oferit SUA tot ce își doreau.
Dr. Gad a spus că oficialii din Groenlanda au fost în contact cu ultimele două administrații americane cu privire la rolul Washingtonului. “Acum ei știu că SUA nu vor pleca niciodată,” a spus expertul.
Poate acesta este și unul dintre motivele principale pentru care premierul groenlandez Múte Egede a spus zilele trecute că este “gata” să discute cu președintele ales Trump.
“Suntem gata să vorbim,” a spus el. “Cooperarea înseamnă dialog. Cooperarea înseamnă că vom lucra spre a găsi soluții.”
De asemenea, în ultimele zile, Danemarca a trimis mesaje private echipei Trump, exprimându-și disponibilitatea de a discuta despre creșterea securității în Groenlanda sau creșterea prezenței militare a SUA pe insulă, fără a transfera suveranitatea formală a teritoriului, a relatat Axios.
Trump intensifică presiunea economică. Unii experți străini au speculat că retorica economică a lui Trump este potențial cea mai mare amenințare la adresa Danemarcei. Dacă SUA cresc drastic tarifele la mărfurile daneze sau chiar la cele din UE, ele ar putea forța Danemarca să facă concesii legate de Groenlanda.
Profesorul Jacobsen a spus că guvernele daneze s-au pregătit pentru asta și nu doar din cauza insulei arctice.
Trump a amenințat cu tarife universale de 10% pentru toate importurile din SUA, lucru care ar putea, printre altele, să perturbe semnificativ creșterea economiei europene. În aceste condiții, unele companii daneze și alte companii din UE iau în considerare acum înființarea de baze de producție în SUA.
Una dintre principalele industrii daneze potențial afectate de acest lucru este cea farmaceutică, a scris BBC. SUA primesc din Danemarca produse precum aparatele auditive și cea mai mare parte a insulinei, precum și medicamentul pentru diabet Ozempic, produs de compania daneză Novo Nordisk.
Analiștii cred că creșterea preturilor care ar rezulta din aceste masuri nu va fi pe placul publicului american.
Trump invadează Groenlanda. Această “opțiune nucleară” pare exagerată, dar trebuie luată în considerare în contextul în care Trump nu a exclus o acțiune militară.
BBC a scris că, în esență, nu ar fi greu pentru SUA să preia controlul asupra insulei, având în vedere că au deja baze și o mulțime de trupe în Groenlanda.
“SUA dețin deja controlul de facto” al insulei, a spus și profesorul Jacobsen.
Experții cred însă că orice utilizare a forței militare de către Washington ar crea un incident internațional.
“Dacă (Statele Unite) invadează Groenlanda, invadează NATO,” a spus Svane. “Articolul 5 ar trebui să fie declanșat. Și dacă o țară NATO invadează NATO, atunci nu există NATO.”
Dr. Gad a afirmat că declarațiile lui Trump seamănă cu cele ale președintelui chinez Xi Jinping vorbind despre Taiwan sau ale lui Vladimir Putin discutând despre Ucraina.
“(Trump) spune că este legitim să luăm această bucată de pământ,” a afirmat expertul. “Dacă îl luăm în serios, acesta este un semn rău pentru întreaga alianță occidentală.”
Concluzie. În ciuda condamnării generale și a reacțiilor internaționale negative, inclusiv din partea aliaților Americii, nu este exclus ca eforturile lui Trump de a achiziționa Groelanda să reușească. Fie prin presiune economică, fie prin convingerea liderilor insulei să accepte controlul american, fie printr-o acțiune militară copleșitoare, Statele Unite ar putea încorpora cea mai mare insulă din lume și toate bogățiile pe care le deține.
În competiția globală care o opune Chinei, nu e imposibil ca America lui Trump să rupă tradițiile moderne și normele diplomatice (și democratice), anexând Groelanda și transformând-o într-un stat al uniunii.
N-ar fi prima dată în istoria Americii când se întâmplă așa ceva: în 1803, președintele Thomas Jefferson a cumpărat cu 15 milioane de dolari un teritoriu vast de la Franța, care includea aproape un sfert din teritoriul actual al SUA, așa-numita Louisiana Purchase având un impact important asupra expansiunii vestice a SUA. De asemenea, Statele Unite au aciziționat Alaska de la Imperiul Rus în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, un pas strategic important, care a oferit acces la resurse naturale și a deschis calea pentru dezvoltarea regiunii.
Trump s-ar putea alătura predecesorilor săi, extinzând masiv teritoriul Statelor Unite. Dacă Panama și Canada par deocamdată un vis îndepărtat, situația Groelandei este diferită, iar stilul imprevizibil, exagerat și uneori de-a dreptul brutal în chestiunile internaționale al lui Trump l-ar putea ajuta pe acesta să transforme insula artică într-un teritoriu american. Bombastica republicanului ar putea să fie da data aceasta reală, iar ambiția lui de a scrie istorie, chiar cu prețul revenirii la atitudinile imperialiste din secolele trecute, să să materializeze în cele din urmă.
