Impasul în care se află aderarea Bulgariei și României la Schengen ar putea fi supus la vot la începutul lunii decembrie, relatează Euronews TV, citat de Novinite. Aceasta este cel puțin intenția Spaniei, care deține președinția rotativă a UE în a doua jumătate a anului 2023.
Admiterea de noi membri în spațiul Schengen fără frontiere necesită aprobarea unanimă a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), format din miniștrii de interne din cele 27 de state membre ale UE. Ultima reuniune a acestui consiliu este programată pentru 5 și 6 decembrie, arată G4Media.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Sperăm ca acest lucru să devină realitate la ultima JAI din cadrul președinției spaniole”, a declarat ministrul de interne interimar al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, care a subliniat că aderarea Bulgariei și României la Schengen este o „prioritate” pentru președinția spaniolă.
„Sunt sigur că va fi posibil. Vom face tot ce ne stă în putință în decembrie pentru a avea un acord. Încercăm să îl obținem și ținem pumnii, lucrăm foarte serios la el”, a declarat el înaintea Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 19 octombrie, din Luxemburg.
„Bulgaria și România se descurcă foarte bine în ceea ce privește protecția frontierelor externe ale UE, iar acest lucru este important pentru acceptarea celor două țări în Schengen”. Acest lucru a reieșit clar din cuvintele comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, înainte de reuniunea din Luxemburg.
La reuniune a participat și ministrul bulgar al afacerilor interne, Kalin Stoyanov.
„Avem proiecte pilot în Bulgaria și România, despre care îi voi informa pe miniștri astăzi. Am finalizat raportul de progres pe ambele părți, care este foarte pozitiv. Este vorba despre o mai bună protecție a frontierelor externe. Iar acest lucru este important atât pentru admiterea Bulgariei și a României în Schengen, cât și pentru gestionarea migrației, pentru a ne asigura că putem securiza frontierele externe și că avem proceduri rapide la frontiere, astfel încât să îi putem returna rapid pe acei migranți care nu au drepturi de protecție. Rezultatele Bulgariei și ale României sunt foarte promițătoare și voi spune asta astăzi”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne.
Aseară, CE a publicat rapoartele pentru Bulgaria și România privind implementarea proiectelor pilot pentru proceduri rapide de azil și returnare, care au început în urmă cu șase luni. Potrivit Bruxelles-ului, Bulgaria și România au obținut rezultate solide, cu cele mai bune practici stabilite în domeniile procedurilor de azil accelerate și al returnărilor eficiente, al gestionării frontierelor și al cooperării consolidate cu țările vecine.
În domeniul azilului, Bulgaria a organizat cursuri de formare pentru a facilita punerea în aplicare a procedurilor accelerate de acordare a azilului prevăzute în Directiva privind procedurile de azil. De asemenea, Bulgaria a întocmit o listă de țări de origine sigure și de țări terțe sigure desemnate și a mărit numărul de personal detașat de Agenția Uniunii Europene pentru Azil.
Bulgaria este în curs de a-și modifica legislația pentru a permite ca o decizie negativă privind protecția internațională să fie emisă împreună cu o decizie de returnare. Autoritățile bulgare lucrează, de asemenea, la digitalizarea sistemelor de azil și de returnare cu sprijinul agențiilor UE și al Comisiei.
Bulgaria și-a consolidat cooperarea cu Frontex prin punerea în aplicare a unei foi de parcurs care oferă Bulgariei resurse suplimentare, inclusiv un corp permanent și echipamente tehnice pentru gestionarea frontierelor. În plus, Bulgaria se bazează pe o echipă mobilă Frontex pentru sprijin operațional în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. Bulgaria a semnat cu Frontex un plan de acțiune special privind returnarea, care a dus la o creștere a serviciilor de consiliere în domeniul returnării.
De la începutul anului 2024, va fi introdus un nou sistem de sprijinire a întoarcerii voluntare și a reintegrării prin intermediul unor stimulente financiare mai mari. Bulgaria și-a consolidat cooperarea cu Europol pentru a combate rețelele de contrabandă și pentru a limita mișcările secundare în UE, inclusiv prin crearea unui grup operativ operativ.
În luna mai, România și-a modificat legislația pentru a permite emiterea de decizii negative de protecție internațională însoțite de o decizie de returnare. Acest lucru a contribuit la un proces de returnare mai eficient. De asemenea, România testează procedura accelerată pe scară mai largă, ceea ce a dus la procesarea rapidă a cererilor de azil. Autoritățile române au consolidat în continuare cooperarea cu Agenția pentru Azil a Uniunii Europene pe baza planului operațional. Experții agenției pot participa acum pe deplin la înregistrarea și evaluarea cererilor de azil.
În ceea ce privește gestionarea frontierelor și cooperarea internațională, România a continuat să își gestioneze cu succes frontierele externe cu Serbia. Pe baza activităților de prevenire a migrației ilegale desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, au fost efectuate peste 400 de misiuni comune de patrulare și patrule ad-hoc de la începutul proiectului pilot în luna martie. Corpul permanent al Frontex se află pe teren, utilizând mijloace de supraveghere mobile în secțiunea de frontieră româno-sârbă din zona operațională Terra 2023.
În plus, România menține, de asemenea, contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul Rețelei de returnare la nivel înalt și cu Frontex cu privire la bunele practici în domeniul returnării și, în special, la consultările privind returnarea. România participă pe deplin la Platforma europeană multidisciplinară de combatere a amenințărilor criminale (EMPACT) și la grupurile de lucru operaționale înființate pentru combaterea rețelelor criminale implicate în traficul de migranți.
În iunie, Comisia a acordat fonduri suplimentare Bulgariei și României pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE: 45 de milioane de euro și, respectiv, 10,8 milioane de euro. Această sumă se adaugă la programele acestor țări în cadrul Instrumentului de gestionare a frontierelor și a vizelor (BMVI).
Criterii îndeplinite de România și Bulgaria încă din 2011
României și Bulgariei li s-a refuzat de mult timp intrarea în Spațiul Schengen, una dintre cele mai tangibile realizări ale integrării europene. Zona fără pașapoarte cuprinde 27 de țări, inclusiv 23 de membri ai UE, și peste 423 de milioane de cetățeni.
Comisia Europeană, care examinează noile cereri, a declarat încă din 2011 că atât România, cât și Bulgaria au îndeplinit toate criteriile de aderare la Schengen, cum ar fi schimbul de informații de securitate, cooperarea polițienească și gestionarea frontierelor.
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a lansat un nou apel la aderare în timpul discursului său anual privind starea Uniunii Europene din septembrie.
„Ei au dovedit-o: Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen. Așa că haideți să le aducem în sfârșit în UE – fără nicio altă amânare”, a declarat von der Leyen.
Dar Austria stă în cale.
Țara spune că numărul ridicat de treceri neregulamentare la frontierele externe ale UE este un argument suficient de puternic pentru a întârzia continuarea extinderii Schengen.
Un număr tot mai mare de state membre, precum Austria, Germania, Polonia și Republica Cehă, au introdus controale temporare la frontiere pentru a stopa fluxul de solicitanți de azil care sosesc în statele din prima linie și se deplasează ulterior spre nord.
„Poziția noastră este că sistemul Schengen în ansamblu nu funcționează, prin urmare, nu suntem deschiși la extinderea acestuia”, a declarat în august ministrul austriac de interne Gerhard Karner.
Poziția Austriei a fost contestată frontal de România și Bulgaria, care susțin că teritoriile lor nu fac parte nici din ruta Balcanilor de Vest, nici din cea a Mediteranei Centrale, cele care înregistrează majoritatea mișcărilor de migranți.
Problema este extrem de sensibilă în ambele țări, deoarece excluderea lor creează impresia unui proiect de integrare discriminatoriu pe două niveluri.
Cu toate acestea, datorită regulilor de vot în unanimitate, Austria a reușit să blocheze de una singură acest proces.
În timpul unui vot dramatic din decembrie anul trecut, țara a respins ambițiile României, declanșând o reacție furibundă din partea președintelui Klaus Iohannis. Austria, împreună cu Olanda, s-a opus, de asemenea, candidaturii Bulgariei.
A adăugat gaz pe foc faptul că, în timpul aceluiași vot cu miză mare, Croația a fost acceptată ca al 27-lea membru al Schengen.
De atunci, toți ochii au fost ațintiți asupra Vienei în așteptarea unui semn de schimbare. Răbdarea, însă, este pe sfârșite: România a amenințat chiar că va aduce Austria în fața Curții Europene de Justiție pentru a contesta veto-ul recurent.
„Lucrăm cu Austria, lucrăm cu toate cele 27 de state membre și cred că în final vom avea succes”, a declarat Grande-Marlaska joi dimineață.
Întrebat dacă Austria opune în continuare rezistență, Grande-Marlaska a spus: „Da, dar încercăm să mergem înainte”.
