Brexit-ul a afectat economia britanică, iar costurile s-au acumulat constant în ultimul deceniu, depășind cu mult orice beneficii, afirmă economiștii, la zece ani de la votul care a pornit divorțul Marii Britanii de UE.
În același timp, Brexit-ul a declanșat un val de instabilitate politică: țara va avea în curând al șaptelea prim-ministru din ultimul deceniu, după ce Keir Starmer și-a anunțat, luni, demisia, scrie Hotnews.ro.
Deceniul complicat care a urmat votului a făcut loc și unui regret tot mai bine conturat.
Într-un sondaj recent, aproape jumătate dintre britanici au declarat că Brexit-ul decurge mai prost decât se așteptau.
Un alt sondaj a arătat că puțin peste jumătate dintre respondenți ar susține reîntoarcerea în Uniunea Europeană – deși puțini iau în calcul în mod realist un astfel de scenariu.
Costul Brexitului este greu de estimat cu exactitate, având în vedere și celelalte crize din acest deceniu, printre care pandemia Covid-19, taxele impuse de președintele Donald Trump și războaiele din Ucraina și Iran.
Analiștii au făcut totuși calculele, iar rezultatele nu sunt chiar plăcute, pentru susținătorii Brexitului.
O economie mai mică
În 2016, guvernul britanic a presupus că un vot în favoarea ieșirii ar însemna o ruptură imediată a legăturilor comerciale cu celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
În schimb, au urmat ani de negocieri.
Marea Britanie nu a părăsit oficial UE decât la sfârșitul lunii ianuarie 2020, și chiar și atunci a existat o perioadă de tranziție de 11 luni.
Acest lucru a mascat efectele economice, deoarece regulile comerciale nu s-au schimbat fundamental decât în 2021, la patru ani și jumătate după vot.
Pandemia, criza energetică și alte evenimente au îngreunat munca economiștilor. Un studiu coordonat de Nicholas Bloom, profesor la Universitatea Stanford, a estimat totuși că Brexit-ul a redus produsul intern brut al Marii Britanii cu până la 8%, „impactul acumulându-se treptat în timp”, scrie New York Times.
Deși alți economiști contestă metodologia acelui studiu, în linii mari aceștia sunt de acord că economia Marii Britanii este cu 4 până la 6% mai mică decât ar fi fost dacă țara ar fi rămas în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o pierdere substanțială a producției.
Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, organismul independent de supraveghere fiscală al Marii Britanii, consideră că Brexit-ul va reduce cu 4% productivitatea pe termen lung a țării, care a rămas în urma celorlalte economii majore încă de la criza financiară globală.
Noile acorduri comerciale, insuficiente
Brexit-ul a redus exporturile de bunuri și servicii ale Marii Britanii către UE cu aproximativ 12%, iar importurile din blocul comunitar cu aproximativ 16%, potrivit Centrului pentru Reformă Europeană (CER), un grup de cercetare.
Exporturile britanice de produse agricole și alimentare au fost afectate în mod deosebit, înregistrând o scădere de aproape 30%, a constatat CER.
Pentru unii, controalele suplimentare la frontieră au făcut ca exportul de mărfuri să devină neviabil. Multe firme mici, în special, și-au redus eforturile de a atrage clienți europeni din cauza timpului și a costurilor suplimentare.
Comerțul cu servicii al Marii Britanii a înregistrat rezultate mai bune. Însă majoritatea economiștilor atribuie acest lucru pandemiei, când cererea de servicii a crescut brusc, în special cea pentru serviciile furnizate online.
Furnizorii de servicii bine-consolidați din Marea Britanie, inclusiv firmele de consultanță și cele juridice, au avut de câștigat.
Brexit-ul a permis Marii Britanii să semneze propriile acorduri comerciale, înlocuind acordurile stabilite de Uniunea Europeană. Însă, deși Marea Britanie a semnat de atunci 39 de acorduri comerciale care acoperă 72 de țări, acest lucru nu a compensat pierderile comerciale suferite în relația cu Uniunea Europeană.
În ciuda costurilor suplimentare și a obstacolelor introduse de Brexit, Europa rămâne, de departe, cel mai mare partener comercial al Marii Britanii, reprezentând peste 40% din comerțul său, o pondere doar puțin mai mică decât înainte de referendum.
Efecte negative pentru companii
Unul dintre primele și cele mai importante efecte economice ale votului pentru Brexit a fost înghețarea investițiilor în afaceri, pe măsură ce companiile și-au redus cheltuielile în contextul incertitudinii generate de negocierile comerciale prelungite și de instabilitatea politică.
În cele din urmă, investițiile au crescut din nou, dar mai puțin viguros decât ar fi trebuit, spun economiștii.
Institutul Național de Cercetări Economice și Sociale, un think tank independent, a declarat recent că incertitudinea indusă de Brexit a redus investițiile pe termen lung ale companiilor cu aproximativ 4%.
Beneficiarii Brexitului
A beneficiat cineva de pe urma acestui proces?
„Profesiile și sectoarele care au beneficiat sunt cele ale consultanților, avocaților și, probabil, ale agenților vamali”, a declarat Anton Spisak, cercetător la Centrul pentru Reformă Europeană, citat de New York Times.
Însă, în ansamblu, Brexit-ul a avut un „efect foarte negativ” asupra economiei, a adăugat el.
În 2016, sectorul serviciilor financiare s-a opus vehement Brexitului, care amenința rolul Londrei ca poartă de acces către Europa. Un deceniu mai târziu, Londra și-a menținut însă poziția de cel mai mare centru financiar al Europei.
Cu toate acestea, Londra a pierdut totuși o parte substanțială din activitatea sa, cum ar fi o parte din tranzacțiile bursiere, care s-au mutat la Amsterdam, și gestionarea activelor, care s-a mutat la Dublin.
Migrația
Unul dintre cele mai mari efecte a fost asupra migrației. În loc să reducă imigrația, așa cum au sugerat mulți dintre susținătorii Brexitului, s-a înregistrat un aflux mare de persoane din țări din afara Uniunii Europene.
Aceștia se confruntă cu cerințe diferite privind vizele și aduc cu ei competențe diferite, remodelând piața muncii.
Multe sectoare, precum cel al ospitalității, al procesării alimentelor și al sănătății și asistenței sociale, se confruntă cu costuri suplimentare și perturbări după ce și-au pierdut baza tradițională de forță de muncă.
„Un coșmar absolut”
Într-o vizită în câteva zone care au votat pentru ieșirea din UE, acum zece ani, jurnaliștii The Guardian au găsit destul de mulți oameni nemulțumiți de felul în care au decurs lucrurile.
Tony Rutherford, un bărbat care deține o afacere, cumpărând pește de la pescari și vânzând la angrosiști, a spus că Brexitul a fost un dezastru din prima zi.
Flota de pescuit britanică cu care lucrează Rutherford nu a obținut practic nicio creștere a posibilităților de pescuit și în același timp, s-a lovit de costurile suplimentare uriașe de export în UE.
„Un coșmar absolut, un haos total, și așa este și astăzi”, a spus Rutherford, din Torridge și West Devon, unde 57,0% dintre localnici au votat pentru ieșirea din UE.
Românii, bulgarii și Brexitul
Dilip Patel, vicepreședintele grupului conservator din Romford, care a militat și la nivel local în favoarea votului pentru ieșirea din UE, are acum „sentimente contradictorii” în legătură cu Brexit-ul.
În Romford, localnicii au votat pentru ieșirea din UE cu 69,2%.
Patel afirmă că alegerea sa a fost influențată de rolul său de membru al consiliului de administrație al unei școli, unde a putut „observa presiunea la care erau supuse școlile pentru a integra copiii” care au emigrat din Bulgaria și România.
El a vorbit de asemenea despre presiunile asupra Serviciului Național de Sănătate (NHS) și asupra pieței imobiliare
„Am simțit că trebuia să oprim afluxul generat de libera circulație până ne puneam ordine în propria noastră țară”, a spus el.
Michael White, fost lider conservator al consiliului local din Havering, a spus că că a votat pentru Brexit deoarece „dorea ca politicile pentru britanici să fie elaborate în Marea Britanie și nu la Bruxelles” și spera că „suma de bani pe care trebuia să o economisim ar putea fi folosită mai bine pentru NHS”.
Însă el este sceptic cu privire la faptul că sistemul de sănătate ar fi beneficiat de vreo sumă de bani promisă ca avantaj al Brexitului. „De fapt, situația NHS s-a înrăutățit”, a spus White.
Patel și White și-au pierdut luna trecută mandatele de consilieri în favoarea partidului Reform UK, fapt pe care ei îl consideră parțial influențat de Brexit.
