Până în 2018, șantierul funcționase într-un model clar și simplu. Daewoo controla operațional, statul era minoritar, deciziile erau rapide. Sistemul mergea. Nu perfect, dar suficient de bine încât Mangalia să rămână un șantier relevant în Europa.
VEZI AICI ULTIMA ORĂ Șantierul Naval Mangalia, în faliment
Apoi, coreenii au ieșit. Fără o explicație publică solidă și fără o tranziție ordonată. A fost un șoc greu de explicat în condițiile pieței europene. Statul român s-a trezit în fața unei noi realități: să ia controlul sau să se arunce în necunoscut. A fost un moment de presiune extremă.
Decizia a fost - una dintre cele mai slabe din istoria economică a României - ca statul sa redevină majoritar. Decizia a fost luată de premierul Viorica Dăncilă, în 2018.
Statul să intre în joc ca acționar majoritar și să aducă un operator. Așa a apărut structura cu 51% statul și 49% Damen Shipyards Mangalia. Pe hârtie, părea o soluție de compromis. În realitate, a fost o construcție instabilă: statul cu control formal, privatul cu operarea, dar fără putere reală de decizie unilaterală.
Se susține în spațiul public că Damen ar fi refuzat să împartă profitul cu statul român și și-a creat subcontractori prin care "să sifoneze", legitim sau nu, venituri. Este o chestiune de justiție internațională, aflată pe rol. Moral, e greu de cuantificat, de vreme ce statul român venea cu un teritoriu și câteva macarale de mare tonaj. Altfel, fiți liniștii, Damen funcționează în plin la Galați.
Șantierul nu s-a prăbușit chiar de atunci. Însă a intrat într-un regim în care orice funcționa doar dacă exista un volum constant de lucru. Fără volum, modelul devenea blocaj.
Corvetele
Există un indiciu despre interesul Damen de la Mangalia. Un contract de aproximativ 1,6 miliarde de euro, cu construcție în România, de nave rapide militare, corvetele. Adică ani de activitate asigurați. Pentru Mangalia, era mai mult decât o oportunitate.
Contractul a fost câștigat cu mult cântec în 2019 de francezii de la Naval Group, în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța. Nu, contractul nu a fost dus la capăt. Altfel, pe oricine ai întreba, nu știe nimic de el. A dispărut. Interesul Damen a devenit evident în momentul în care a contestat licitația câștigată de francezi. Mai departe, programul a rămas suspendat ani la rând, până a dispărut.
Acolo s-a terminat, de fapt, Mangalia.
Pentru că șantierul nu a pierdut doar un contract. A pierdut fix volumul care îi permitea să funcționeze în modelul lui actual, retrograd. Fără corvete, a rămas expus pieței comerciale pe care Daewoo reușea s-o conducă, cumva.
Din acel punct, totul a devenit o chestiune de timp.
Cine a luat decizia să fie statul majoritar la o companie comercială. Să numească în conducere indivizi care mai apoi să devină miniștri, pentru rolul hotărâtor, cu ghilimele, avut la unul dintre cele mai mari șantiere navale din Europa?
Oamenii aceștia care au luat deciziile sunt acum spectatori la televizarea falimentului din Mangalia, din fotolii politice.
Cifrele reci
Șantierul Naval Mangalia, operat de Damen Shipyards Mangalia, a trecut în ultimul deceniu de la un volum anual de peste 2 miliarde de lei la insolvență.
Datele financiare depuse la Ministerul Finanțelor au arătat că în 2015 și 2016 compania funcționase la scară industrială mare, cu cifre de afaceri de peste 2 miliarde de lei anual, însă cu pierderi masive, de peste 480–500 milioane de lei pe an.
În 2017 a apărut singurul an profitabil din ultimul deceniu, cu un rezultat net pozitiv de aproximativ 158 milioane de lei, dar pe fondul unei reduceri semnificative a activității.
După acest punct, șantierul a intrat într-o contracție abruptă. În perioada 2018–2020, cifra de afaceri a scăzut la niveluri de 88–131 milioane de lei anual, iar pierderile au rămas constante, de peste 100 milioane de lei pe an.
În 2021 a apărut o revenire puternică a veniturilor, până la peste 550 milioane de lei, însă fără efect asupra profitabilității, compania înregistrând în continuare pierderi de aproximativ 78 milioane de lei.
După 2021, situația s-a deteriorat accelerat. Activitatea a rămas instabilă, iar pierderile au continuat să se acumuleze, pe fondul blocajelor operaționale și al lipsei contractelor suficiente pentru a susține costurile. Datoriile au crescut la ordinul miliardelor de lei, iar capacitatea companiei de a-și susține fluxul curent de plăți s-a redus semnificativ.
În 2024 Damen Shipyards Mangalia a intrat oficial în insolvență.
La șantierul de la Mangalia, statul român este acționar majoritar cu 51%, iar compania olandeză Damen are 49% din acțiuni.
În anul 2023, grupul Damen a anunțat că a emis notificarea de reziliere a acordului de asociere încheiat în 2018 între Damen Holding BV și statul român pentru că, “prin adoptarea Legii nr. 187/2023 a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcționa asocierea dintre statul român și Damen în ceea ce privește Șantierul Mangalia”, între părți existând un litigiu arbitral internațional. Ulterior, Damen Holding a cerut insolvența Damen Shipyards Mangalia, Tribunalul Constanța deschizând, pe 19 iunie 2024, procedura respectivă.
Compania deținută în majoritate de statul român, oprin Ministerul Economiei, are datorii la buget de peste 100 de milioane de lei.
