Accesul la servicii medicale rămâne limitat, iar pacienții nu înțeleg diagnosticul și au nevoie să fie informați, într-un context în care România alocă, pentru sistemul de sănătate, fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB.
Cum poate fi recâștigată încrederea populației în sectorul de sănătate a fost explicat la Profit Health.forum.
Conferința a fost organizată cu sprijinul ARPIM, Banca Transilvania, Stada și BRD, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV și MEDIKA TV
VIDEO poate fi văzut AICI
România a făcut pași importanți în ultimii ani în dezvoltarea sistemului de sănătate, investiții importante fiind realizate în infrastructura de sănătate în pofida limitărilor bugetare, dar sistemul are în în continuare probleme, precum accesul limitat la servicii medicale, mai ales în mediul rural, infecțiile nosocomiale, dar și lipsa de comunicare cu pacientul și nevoia de transparență și combatere a știrilor false din domeniu, a arătat, în deschiderea Profit Health.forum, Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial la Departamentul Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
România a făcut pași importanți în ultimii ani în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de sănătate, în ciuda limitărilor bugetare, elementele pozitive fiind investițiile în infrastructura de sănătate, în echipamente, în digitalizare și telemedicină, mai ales pe perioada pandemiei, sau recent prin elaborarea unui plan național de prevenire și combatere a cancerului.
”Dar în ciuda eforturilor întreprinse, trebuie să recunoaștem că există încă bariere, exista încă nenumărate obstacole în sistemul de sănătate și este important să recunoaștem aceste probleme și să ne străduim să le rezolvăm. În primul rând accesul la servicii medicale rămâne limitat, iar aici mă refer în special la zonele rurale și aflate la distanță de centrele mari, unde pacienții se confruntă cu per lungi de așteptare pentru a primi servicii medicale, pentru consultație, pentru tratamente. În plus există o lipsă acută de personal medical în aceste zone fie că este vorba de medici, fie de asistente, ceea ce face dificilă furnizarea de servicii medicale”, a spus consilierul prezidențial.
În ceea ce privește siguranța pacienților, sistemul nostru de sănătate încă se confruntă cu probleme grave precum infecțiile nozocomiale, care trebuie recunoscute și abordate, erori medicale și multe alte elemente cu consecințe tragice. ”De asemenea, barierele de comunicare și culturale creează o problemă majoră în sistemul nostru de sănătate pentru că în multe cazuri vorbim de neîncredere.
Pacienții nu înțeleg diagnosticul și tratamentul fie pentru că există un deficit de comunicare din partea corpului medical, fie pentru că există o lipsă de educație pentru sănătate din partea populației, care vor trebui rezolvate pe viitor”, a afirmat consilierul prezidențial.
”Este important să avem un sistem de sănătate transparent din perspectiva oferirii de informații și a comunicării. Comunicarea trebui făcută la nivel de populație de specialiști, Informațiile trebuie să fie clare, pe înțelesul tuturor, bazate pe surse științifice validate tocmai pentru a evita fake news-ul și reacții ciudate din partea diferitelor persoane care poate că nu întotdeauna sunt binevoitoare în relația cu sistemul de sănătate De asemenea, pacienții trebuie să aibă acces la informațiile medicale care îi privesc, la dosarul lor de sănătate, trebuie să participe la luarea decizilor medicale - așa se întâmplă peste tot în lume și așa trebuie să se întâmple și în România. În egală măsură autoritățile și instituțiile medicale trebuie să acționeze cu responsabilitate tocmai pentru că pacienții trebuie să aibă încredere că sistemele de reglementare funcționează și funcționează corect și transparent”. a subliniat consilierul prezidențial, Conf. Dr., Diana Loreta Păun.
Cel mai dificil de realizat nu sunt atât investițiile în sănătate, anul acesta fiind alocate peste 2 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, ci resursa umană din domeniu, care trebuie stabilizată și dezvoltată astfel încât serviciile medicale să poate fi furnizate nu numai în centrele universitare, ci cât mai aproape de cetățeni, a arătat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
"Cred că trebuie să simplificăm puțin lucrurile și să vedem ce așteaptă un pacient atunci când se adresează unui serviciu medical. Așteaptă în primul rând să nu fie purtat în prea multe chestiuni de natură administrativă și birocratică, să i se asculte problema sau să poată să-și împărtășească problema de sănătate, să fie investigat, să primească un tratament și la sfârșit să își îmbunătățească starea de sănătate”, a arătat ministrul Rafila .
Acesta a subliniat importanța comportamentului și serviciilor preventive care fac în cele din urmă cât mai puțin necesar accesul la serviciile de sănătate mai complexe.
Ministrul Rafila a arătat că în privința dezvoltării investițiilor în sistemul de sănătate, în acest an a fost pus în funcțiune un palier foarte divers de investiții, fără precedent în sănătatea românească, de peste 2 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, vizând cabinete de medici de familie, ambuilatorii de specialitate, unități pentru controlul infecțiilor, secții de neonatologie, deblocarea celor trei spitale regionale.
În acest sens, ministerul de resort a adoptat o strategie pentru resursele umane și strategii sectoriale care au fost au fost deja elaborate în planuri sectoriale, iar acest proces beneficiază de parteneriat cu organizația universităților de medicină și farmacie din România.
Totodată, potrivit ministrului Rafila, vor trebui implicate și autoritățile locale în atragerea resurselor umane în localități mai puțin favorizate din punct de vedere economic și există modelele de bună practică în multe localități mai mici din România, care trebuie replicate.
România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM),
Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa și nu cu cele din Europa.
"Barierele cele mai mari le întâmpinăm din cauza unei finanțări insuficiente a medicamentelor pentru populație. Avem un nivel de finanțare destul de scăzut a sistemului sanitar, implicit și a nevoii de medicamente, și, din această cauză, pacienții au suferit foarte mult de-a lungul ultimilor 20 de ani.
În România, în perioada dintre 2008 și 2014, accesul pacienților la medicamente inovative a fost complet blocat. Iar această întârziere în ce privește accesul la tratamente moderne, s-a repercutat și asupra perioadei următoare. Avem în continuare întârzieri, în pofida unui oarecare dezgheț care se observă în ce privește accesul pacienților la medicamente inovative.
Fără îndoială, medicina personalizată, medicamente personalizate, reprezintă vârful de lance tehnologic în domeniul medical, dar, practic, a ajunge să ai acces la aceste medicamente este, în continuare, extrem de limitat. Este o chestiune de resurse financiare pe de o parte, pe de altă parte este și o chestiune de resurse umane, pentru că ai nevoie de specialiști de top, care să fie pregătiți să lucreze cu asemenea produse, cu asemenea informații, cu tehnologiile aferente unor astfel de tratamente", a spus Zaharescu.
România este în urmă față de alte state UE și ar avea nevoie de o accelerarea, însă fondurile foarte reduse nu permit acest lucru. Ponderea în PIB a fondurilor este în jurul a 5%, față de o medie europeană de 8-9%.
"Lucrurile sunt într-o continuă transformare, dar viteza cu care are loc această transformare este încă scăzută și, dacă vrem să ajungem să ne apropiem de celelalte țări din Uniunea Europeană și de standardele europene de tratament, trebuie să accelerăm un pic ritmul în care invoația medicală este admisă și acceptată. Încă avem întârzieri majore. Este nevoie și de o finanțare corespunzătoare a acestor procese.
O contribuție majoră vine din taxa claw-back, o suprataxă instituită asupra producătorilor de medicamente.
"Pe de altă parte, nu trebuie să neglijăm faptul că o bună parte din resursa financiară pe crae sistemul financiar românesc o folosește în tratarea pacienților, vine dintr-o suprataxare a industriei farmaceutice. Producătorii de medicamente plătesc undeva între 15 și 20%, peste toate celelalte taxe pe care le plătește orice agent economic în România, ca o taxă claw-back. Această suprataxare face ca unul din patru pacienți să fie tratat pe banii industriei farmaceutice și nu pe banii sistemului sanitar, cum ar fi normal", arată reprezentantul ARPIM.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite o taxă pentru a acopri diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente.
Directorul de retail pentru Regiunea Nord-Est al BRD Groupe Société Générale spune că banca a ajuns cu conceptul Expert medical, în doi ani, la 28 de locații, deschise în marele orașe din țară.
”Avem, ca organizație, o prețuire deosebită pentru dumneavoastră și pentru cei prezenți. Legătura BRD cu domeniul medical este de mai bine de 20 de ani. Mereu am avut produse dedicate segmentului medical, iar treptat ne-am propus să fim o comunitate, prin lansarea conceptului nostru Expert Medical.
De ce ne-am dorit să facem acest lucru? Pentru a aduce și mai multă deschidere cu privire la modul în care dumneavoastră și ceilalți reprezentanți din sănătate ne împărtășiți din planurile și provocările pe care le aveți”, spune Roxana Sonia Hănțăscu.
Banca și-a propus să ofere un cadru personalizat clienților din zona profesiunilor liberale, medicilor, persoane fizice autorizate, cabinete medicale individuale, societăților comerciale cu cifră de afaceri de până la 1 milion de euro. ”Așa a luat naștere acest concept, acum 2 ani, în iulie 2021, în două regiuni din rețeaua BRD, și mă refer la Nord-Est, la Iași, și Nord-Vest, Cluj, Oradea, unde sunt de altfel centre medicale importante. Dar, începând cu februarie 2022, conceptul BRD a fost extins în alte 26 de locații. Orașe precum Craiova, Ploiești, Târgu Mureș, Constanța, Brașov.
Banca oferă pentru medicii și antreprenorii din sectorul medical servicii clasice precum contul curent cu card de debit ”la costuri profitabile pentru un parteneriat”, precum și produse de finanțare pentru activitatea curentă (linii de credit sau capital de lucru).
”Mai putem vorbi de zona de investiții, unde venim cu o paletă largă de credite, pentru diferite nevoi de business, reprezentând mici investiții sau credite de investiții imobiliare – achiziția de bunuri mobile și imobile, spații de lucru, echipamente medicale”, spune Hănțăscu.
BRD mai are și credite prin programele cu garanții de stat, precum IMM Invest, Start-up Nation și Femeia antreprenor, dar și produse cu o componentă în zona de fonduri europene. Pentru achizițiile de echipamente de ultimă generație și mijloace de transport, BRD mai are și produse de leasing operațional și financiar.
”Astfel, punem bazele unei relații pe termen lung încă de la început cu specialiștii în medicină umană, veterinară, farmacie, tehnică dentară, prin parteneriatele pe care banca le-a implementat, cu focus din start în zona de educație financiară, mentorat, pentru a ajuta la punerea bazelor proiectelor inițiale private în domeniu, o consiliere specializată și oferte dedicate”, spune Hănțăscu.
BRD are și parteneriate cu universitățile de medicină, programul de educație financiară și mentorat Mindcraft Academy, dar și parteneriatele strategice cu diferite instituții care guvernează și coordonează activitatea în domeniul medical – precum Colegiul medicilor, Colegiul medicilor stomatologi, Colegiul psihologilor.
Directoarea Diviziei pentru medici din Banca Transilvania spune că, în 15 ani de activitate în acest sector, a ajuns la o cotă de piață importantă, cu peste 25.000 de afaceri în portofoliu, de la cabinete la spitale mari.
”Divizia pentru medici a Băncii Transilvania a luat ființă în urmă cu 15 ani. Am fost prima bancă care a dorit să înființeze o divizie dedicate special sectorului medical și considerăm că în acești 15 ani am avut un rol și o contribuție destul de însemnată. Spun asta pentru că în momentul de față avem o cotă de piață substanțială”, spune Lucia Sîrb.
BT a ajuns la peste 25.000 de cabinete, business-uri medicale și spitale de anvergură în portofoliu și are peste 30.000 persoane fizice medici care au apelat la serviciile sale financiar-bancare, arată Lucia Sîrb. ”Credem că am contribuit cu ceva la creșterea sectorului medical privat, care în anul 2008 se situa undeva la 1,4 miliarde de miliarde de euro iar în 2020 era undeva la 15 miliarde”, explică directoarea BT.
”Așa cum a spus și colega mea de branșă, la fel cum BRD și-a însușit acest rol de a deveni în sprijinul sectorului medical, la fel și Banca Transilvania, și ne-am bucurat să vedem că tot sectorul bancar pune umărul la finanțarea sectorului privat, și, de ce nu, și a celui public, dar care are însă anumite diferențe și anumite politici și reglementări unde noi, ca finanțatori, ne potrivim mai mult sau mai puțin cu produsele noastre”, arată Lucia Sîrb.
Directoarea BT spune că banca s-a uitat mai mult la calitatea de antreprenori a medicilor și mai puțin la situația lor financiară atunci când a decis să ofere finanțări. ”Am început în 2007, la finalul anului, să susținem sistemul medical privat, cu ce? Cu produse dedicate, ne-am focusat în primul și în primul rând pe experiența medicului, pe capacitatea lui antreprenorială, și mai puțin ne-am uitat la istoricul lui financiar, așa cum ne uităm la toate business-urile – adică pe partea de istoric de venituri, de cifre. Am luat în considerare în primul și în primul rând curajul de a deschide un cabinet, o clinică, și pe capacitatea business plan-ului de a duce la bun sfârșit acest business. Au fost produse și sunt în continuare produse care scot în evidență exclusiv atributele medicului”, spune Sîrb.
BT are în angajați care se ocupă doar de partea de furnizori de echipamente medicale. ”Acest departament are un rol foarte important, pentru că nu poți să faci un act medical de calitate fără să ai aparatură, echipamente de ultima generație. Și aici este rolul sistemului bancar, să susținem prin finanțări și prin finanțările cele mai potrivite”, explică Sîrb.
Banca are și produse de credit pentru persoanele fizice, astfel încât să asigure resursele financiare pentru accesarea serviciilor medicale private. ”Și, în același timp, am venit în susținere cu produse dedicate clientului. Pentru a avea acces la serviciile medicale, în primul rând are nevoie de bani – nu toate produsele sunt decontate de Casă. Și aici intervine rolul nostru de a-i ajuta – pentru procedurile mai mici avem carduri cu rată și pentru procedurile mai mari avem creditul pacient, care de asemenea poate fi accesat și de rude, pentru a trata un copil este accesat de părinți, iar dacă vrem să ne tratăm părinții, îl putem accesa noi”, spune Lucia Sîrb.
BT se apleacă și spre educația financiară în sistemul medical.
”Susținem foarte mult educația antreprenorială, atât pentru medicii rezidenți, cât și pentru studenții din ultimii ani. Pentru că ne dorim să rămână să rămână alături de populație și de noi românii”, adaugă directoarea BT.
Dr. Nelu Tătaru, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, spune ca
atâta timp cât suntem realiști și vrem să recunoaștem care este starea sistemului medical
românesc, poate fi recâștigată și încrederea clientului.
"Pacientul vine cu această speranță la doctor, dar haideți să-i dăm și încrederea. Vorbim foarte mult de ce ar trebui să-i facem sistemului tocmai pentru a câștiga această încredere. În primul rând performanță, plata performanței, protocoale medicale care trebuie respectate. În al doilea rând, ar fi acea empatie pe care trebuie să o regăsim la personalul medical. Toată lumea vine căutând un gram de sănătate și poate un gram de liniște", spune Tătaru.
El semnlează și că "proiecte legislative degeaba le scoatem dacă nu au normele de aplicare. Sunt atâtea legi care își așteaptă aceste norme de aplicare".
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru Sănătate în Senat, indică faptul că, astăzi, comunicarea se poate îmbunătăți cu o singură condiție “să ai timp”, pentru că această
comunicare dintre medici și pacienți este condiționată de timp. Iar în momentul de față putem
să vedem cu ochiul liber că medicii sunt suprasolicitați și că timpul alocat pentru convorbirile
cu pacienții este cât se poate de limitat.
"Și atunci, în câteva minute să pui toată informația grămadă, pe care un pacient, care nu are date despre știința medicală, nu o poate procesa așa cum trebuie, și de aici apare un set de disfuncționalități.
Dar trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului și anume să spunem cât se poate de clar că sistemul de sănătate din România nu mai seamănă deloc cu cel de la începutul anilor 2000, adică s-a transformat foarte, foarte mult. E adevărat, în mod aleatoriu, sunt zone foarte bine dezvoltate unde tehnologia e la ea acasă și sunt și zone unde tehnologia nu a reușit să pătrundă. Dar avem această oportunitate a digitalizării și presupun că în programul de digitalizare se va găsi o modalitate coerentă și constructivă de uniformizare cel puțin a informației la nivel național.
Barierele în general nu există sau există, fiind generate de către oameni. Și fiind la Senat, aud tot felul de proiecte, acte legislative, care n-au nicio legătură cu realitatea înconjurătoare. Există o legislație în momentul de față în vigoare care practic distruge politica de formare în medicină. Studentul nu poate fi învățat în altă parte decât la patul bolnavului.
Deci programul este suprapus cu programul educațional. Nu se înțelege ce este ora didactică versus ora fizică. Oamenii ăștia fac legi în țara noastră. Si de aici apar tot felul de perturbări și pe urmă se trezesc alții care vin și fac controale. Dacă nu le punem pe toate astea în regulă, nu mi se pare că facem progrese nemaipomenite. O să fie insule, așa cum sunt și acum, unde lucrurile merg foarte bine și o să rămână și restul activității care nu este foarte acoperită.
Să nu uităm că avem cel puțin 3 sisteme funcționale de sănătate în România - un sistem care este mediul rural, unde accesul la servicii de sănătate este precar, unul la nivelul orașelor mici, unde este
așa și așa, dar există, și altul, la nivelul centrelor universitare, care este high-tech și evident că toată lumea știe ce are de făcut.
Noi va trebui să definim o dată cum vrem să avem acest sistem de sănătate. Trebuie să dăm posibilitatea medicilor să se formeze în dinamică, să opteze pentru diferite aplicații astfel încât ei să se și perfecționeze în domeniul în care lucrează, trebuie să le facem facilități fiscale doctorilor", explică Cercel.
Conf. Dr. Adela Cojan, Președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate, arată că, atunci când a preluat frâiele acestei instituții pentru gestionarea fondului alocat asistenței medicale din România, primul gând a fost legat într-adevăr de eficientizarea utilizării fondurilor. Și nicio țară din lume n-a reușit să-și eficientizeze sistemul de sănătate până când nu a investit în prevenție. Lucru care deja se întâmplă, deja a fost redirecționat mare parte din fonduri către nivelul primar și nivelele secundare de asistență medicală.
În domeniul asistenței spitalicești, pachetele de spitalizare de zi dezvoltate în ultima perioadă au permis un acces mai crescut al populației la serviciile de specialitate. Este prima oară începând cu anul trecut când s-a înregistrat o depășire a serviciilor de spitalizare de zi comparativ cu asistența spitalicească continuă.
"S-au făcut în CNAS pași mici, dar siguri. Iată că, tot pentru a crește și a îmbunătăți accesul pacienților la serviciile medicale, am desființat la nivele județene privind valabilitatea biletelor de trimitere și a prescripțiilor medicale cu obligativitatea programării pacienților în termen de maxim 5 zile pentru acele tipuri de boli cu cuprinse în secțiunea monitoare. Este vorba despre principalele patologii cu impact major în sănătatea publică, bolile cardiovasculare, cancerele, cerebrovasculare, neurologice etc., cu posibilitatea efectuării acestor analize de către laboratoare sau de către furnizorii de investigații paraclinice peste valoarea de contract.
Este un lucru deja știut faptul că au fost desființate comisiile terapeutice care îngrădeau oarecum accesul la terapiile moderne, inovative prin protocolizarea prescrierilor pentru aceste medicamente. Este iarăși un pas pe care l-am făcut pentru a reuși să reducem și să debirocratizăm și să îmbunătățim accesul la serviciile medicale.
Cred însă că recâștigarea încrederii populației în sectorul de sănătate nu poate fi obținută decât printr-o transparență a cheltuielii fondurilor de către CNAS, lucru ce deja se întâmplă, există postate pe site-ul CNAS raportate de activitate, modul în care au fost direcționate fondurile pentru stimularea în principal a plății per serviciu, plată care este singura ce poate corela volumul de activitate al medicului cu veniturile sale.
Prin dialog deschis, printr-o comunicare simplă și prin recunoașterea meritelor profesioniștilor din sănătate și mai puțin mediatizarea aceasta a greșelilor ori a erorilor medicale ce sunt inerente în profesia medicală, fiindcă și medicii până la urmă sunt oameni și ei pot greși.
Cred că în următoarea perioadă ar trebui să ne asigurăm ca toți oamenii să capete din ce în ce mai multă încredere în sectorul de sănătate. Credem că, încetul cu încetul, se va recăpăta încrederea cetățeanului", spune președintele CNAS.
Legat de distribuția inechitabilă a medicilor de familie, cu diferențe mari între mediul urban și mediul rural, și aici s-au făcut eforturi consistente, astfel încât începând din vara aceasta să reușim să fie contractate acele servicii ale medicilor de familie care iau decizia să lucreze în sate, comune, care nu au în momentul de față un medic de familie, prin alocarea unor bugete fixe acestor cabinete, consistente, indiferent de numărul pacienților înscriși în cabinetele medicilor.
Pentru asistența medicală primară este fără precedent această creștere a fondurilor cu ajutorul cărora se finanțează. În ultimii ani, practic de la 2,6 miliarde lei s-a ajuns la 4,2 miliarde lei ca finanțare a acestui sector de asistență medicală primară, ceea ce reprezintă 10% din totalul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate.
"Este un prim deziderat pe care am dorit să-l atingem. Media europeană de finanțare a asistenței medicale primare din total bani destinați sănătății este cuprinsă între 15 și 20%. Încă nu ne putem permite acest procent până când nu se va reuși o eficientizare a utilizării fondurilor în asistența medicală spitalicească.
Spitalele consumă în țara noastră 50% din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate. Media europeană de finanțare a asistenței spitalicești este de 35%", punctează președintele CNAS.
Radu Gănescu, Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), atenționează că, din păcate, mentalitatea este să mergem la medic când suntem bolnavi, nu când suntem sănătoși, și vedem în toate statisticile la nivel european că suntem pe ultimele locuri la boli cardiovasculare, oncologice și multe alte patologii pentru că diagnosticăm târziu, pacientul ajunge târziu și de multe ori dacă e să vorbim de aceste trei sisteme de sănătate dacă e dintr-o zonă rurală atunci șansa lui să fie diagnosticat devreme e mult mai aproape deloc realizabilă.
Deci, sistemul de sănătate românesc este într-adevăr împărțit și are deficiențe. În același timp putem spune că a evoluat foarte mult în ultimii zece ani. Am ajuns să avem parte de prevenție, am ajuns să creștem bugetul la medicina primară, pentru că, de fapt, aici ar trebui să se desfășoare sistemul de sănătate.
"Din punctul meu de vedere, important este să oferim medicilor de familie cât mai multă libertate și oportunitate ca să-și desfășoare activitatea medicală primară prin care pot trata marea majoritate a pacienților. Vorbim de o evoluție în medicină, vorbim de inovație, de tehnologii, la ora actuală orice pacient oncologic devine un pacient cronic, orice pacient cu virusul HIV devine un pacient tratabil pe termen lung.
Sunt patologii care acum 10 ani ne puneau mari probleme în ceea ce înseamnă numărul de persoane decedate și acum sunt persoane care trăiesc o viața liniștită sub un tratament și monitorizare pe care o poate face medicul de familie. Astfel, scoatem din marile spitale aglomerația. Acum schimbăm paradigma, tratăm în mediul primar mai mult.
În România, resursa umană este într-adevăr la un nivel mult mai scăzut decât ar trebui să existe pentru populația din țară. Dar nu este folosită eficient. Modul în care este alocată resursa umană, faptul că sunt într-adevăr centrele universitare, unde spitalele sunt high-tech, și restul nu mai facem nimic. Și atunci, cred că dacă reușim să realocăm toate aceste resurse umane, cumva am putea să stabilizăm anumite locuri.
Este o problemă de resursă umană, dar este și o problemă de cum o gestionăm și cum o alocăm. E important să avem o strategie de cum facem sistemul medical eficient indiferent de zonă", punctează acesta.
Farm. Dr. Răzvan Mihai Prisada, Președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), explică faptul că, dincolo de siguranța, eficacitatea și calitatea care sunt cele trei atribute fundamentale ale medicamentului și pentru care ANMDMR este responsabilă.
"Vorbim despre neîncrederea în sistem în general. Despre neîncrederea în autoritate de orice fel ar fi aceasta și aici există pe de-o parte o vină clară atribuibilă autorităților, pentru că în momentul în care ți se dau suficient de multe motive de-a lungul timpului să devii neîncrezător, evident autoritatea nu mai beneficiază de încrederea cetățenilor. Eu mă uit în curtea mea și lucrurile care s-au întâmplat mai greu în ultimii cel puțin 13-14 ani în ANMDMR îndreptățesc un anumit grad de neîncredere.
Este firesc sau explicabil chiar dacă vrei să pornești niște proiecte majore, cum este cel pe care l-am făcut în ceea ce privește autorizarea și demararea studiilor clinice. Ești privit cu neîncredere. Este firesc să existe acest nivel de neîncredere care cumva este din vina autorității, care timp de un număr mare de ani, chiar dacă de multe ori a spus că va face lucruri, n-a făcut. În momentul în care avem de-a face cu o astfel de situație atunci este nevoie de fapt întâi să facem, să se vadă rezultatele, pentru ca apoi să fim crezuți.
Nivelul de încredere în sistem și în sistemul sanitar în particular va crește pe măsură ce se vor vedea schimbări. Nu putem să cerem o încredere oarbă după tot istoricul pe care îl avem", spune acesta.
Ne gândim la un plan mai larg pe 3-5 ani cu aceste studii clinice, care va include și care include deja și o componentă foarte importantă de comunicare către presa de specialitate.
În panelul II al evenimentului, discuțiile s-au axat pe tema „Sănătate pentru toți”, aleasă de OMS pentru Ziua Mondială a Sănătății.
Conf. Dr. Carmen Orban, Șef Clinică ATI, Spitalul Universitar de Urgență București, spune că sistemul medical românesc nu este bolnav, ci în plină reformă și arată că își dorește să fie unul solid, atât în ceea ce privește unitățile de stat cât și cele private.
Pacienții sunt însă învățați să nu aibă încredere în sistemul medical românesc: “Informațiile date publicității, toate cancanurile sunt legate de insuccese sau proaste practici medicale - acestea au căutare și lumea savurează astfel de informații. Un medic bun, care muncește, nu are timp să-și mediatizeze rezultatele extraordinare și să arate cât de multe lucruri bune face pentru pacient”, spune Orban.
Ea a relatat și o discuție între doi copii, ambii cu părinți medici: „Tata este cel mai bun doctor, este toată ziua la televizor. Ba pardon, răspunde fata mea, tatăl tău nu are ce face, de aia este toată ziua la televizor. Al meu muncește toată ziua și de aia nu e la televizor. Și avea cinci ani atunci”, spune Orban.
Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, a declarat că, în pofida criticilor, sistemul medical românesc este unul bun, în unele cazuri chiar superior celor occidentale, exemplificând cu abordarea pacienților cu infecția HIV.
“Sistemul medical românesc nu este nicidecum unul praf și pulbere. Este un sistem bun la acest moment. Chiar dacă vor apărea voci care vor spune că nu avem aia, nu avem aia... Este adevărat, dar este un sistem decent în acest moment”, a spus Simin Aysel Florescu.
Potrivit managerului, în cazul pacienților cu HIV programele naționale asigură acces la tratamente de ultimă oră.
“Pacienții noștri sunt tratați – și o spun cu toată responsabilitatea - mai bine decât în Occident. Mă refer la cei cu infecții HIV. Au un nivel de supraviețuire și calitate a vieții extraordinare. Lucrurile acestea sunt posibile datorită unei finanțări și monitorizări medicale adecvate”, a spus Simin Aysel Florescu.
Dr. Marius Geantă, Președinte și Co-fondator, Centrul pentru Inovație în Medicină, a anunțat că marți Camera Deputaților a aprobat, în calitate de cameră decizională, proiectul Legii dreptului la medicină personalizată pentru pacienții din România.
“Este un moment incredibil (...) și o zi de neuitat, a cărei importanță, din perspectiva acestei legi, nu o putem percepe sau anticipa în acest moment, dar efectele ei vor fi în favoarea oamenilor garantat. (...) România este țară din lume care statuează medicina personalizată ca un drept al cetățeanului”, a spus Geantă.
El a atenționat însă asupra riscurilor deconectării României de evoluția celorlalte țări din Europa și ratării oportunităților actuale de finanțare UE.
“Dacă pierdem anul acesta prin prisma conectării cu ceea ce se întâmplă în Europa apoi vor urma încă 6 ani de deșert și ne vom plânge din nou că nu atragem suficienți bani europeni în sistemul de sănătate”, spune Geantă.
Dr. Remus-Gabriel Mihalcea, Medic Primar ORL, Spitalul Clinic Colentina, Membru în Comisia pentru Sănătate, Camera Deputatilor, a declarat că este nevoie de soluții pentru atragerea medicilor către spitalele din orașele mici, dar și de crearea unei baze de date unice cu pacienții din toate spitalele, pentru o urmărire cât mai eficientă a cazurilor.
Cu o astfel de bază de date ar putea fi evitate situații precum cazul recent al unui pacient cu cancer la pancreas consultat de medici de la mai multe spitale timp de trei luni, perioadă în care starea sa s-a înrăutățit.
„A fost o lipsă de comunicare între pacient și medicul chirurg la care s-a prezentat prima dată și care l-a trimis la spitalul Colentina. Sunt foarte multe astfel de cazuri, iar la televizor ele sunt prezentate într-un anumit fel, iar în realitate dacă ne uităm în spatele a ceea ce se întâmplă vedem că nu este numai vina medicilor sau lipsa de comunicare între diferitele specialități medicale cât și a pacienților, care nu transmit tot mesajul sau nu se prezintă imediat la medic, conform recomandărilor”, spune Mihalcea.
