Singura soluție de ieșire din criza energetică este stimularea investițiilor în noi capacități de producție, iar statul trebuie să își plătească fără întârziere datoriile către furnizori pentru prețurile plafonate și să asigure un cadru legislativ predictibil, după multiple modificări care au creat numai confuzie, au fost doar unele dintre concluziile dezbaterilor de la PROFIT ENERGY.forum, la care au participat atât autoritățile implicate, cât și cei mai mari producători, furnizori și consumatori de energie electrică și gaze naturale din România.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom, Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Premier Energy, Vimetco Alro, Complexul Energetic Oltenia, Tinmar Energy, Hidroelectrica, Nova Power&Gas, Nuclearelectrica și Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Discuțiile au fost într-un moment în care tensiunea scumpirilor galopante fără precedent de pe piețele de profil și a perspectivei de agravare a penuriei de ofertă pe măsura apropierii iernii este amplificată nu doar de escaladarea războiului din Ucraina, care face tot mai îndoielnică continuitatea livrărilor de gaze din Rusia, ci și de incertitudinea legislativă locală, nefiind încă limpede nici ce modificări va opera în cele din urmă Parlamentul asupra celei mai recente OUG de combatere a crizei energetice și nici când vor fi adoptate acestea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
România și-a îndeplinit angajamentul de a avea la 1 octombrie peste 80% din depozite alimentate cu volumul necesar de gaz natural, iar autoritățile speră că la 1 noiembrie să fie aproape de 90%, a anunțat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
”Nu aș reveni cu teza conform căreia suntem una dintre țările cu cel mai mic impact datorat acestei crize energetice. Suntem o țară care își produce peste 80% din necesarul de gaze naturale din producția națională, este un lucru important, un lucru care ne dă o anumită stabilitate în furnizare și totodată ne îndreptățește să căutăm alternative pentru a suplimenta acest necesar.
Cu siguranță, după cum bine știți, la 1 octombrie România și-a îndeplinit angajamentul de a avea peste 80% din depozite cu volumul necesar de gaz natural și sperăm ca la 1 noiembrie să fim aproape de 90%, ceea ce ne va da o stabilitate pentru iarna ce urmează comparativ cu anii precedenți”, a spus secratrul de stat, care a adăugat că sunt căutate și alte soluții de aprovizionare precum cele furnizate de interconectorul dintre Grecia și Bulgaria.
Dan Drăgan a precizat totodată că planurile de urgență din Programul de iarnă vor fi actualizate.
”În cadrul Ministerului avem o direcție specializată care elaborează diverse scenarii, aceste scenarii ne vor asigura pentru a face față oricărei provocări va putea apărea în cursul acestei ierni. (...) În concordanță cu noile reglementări europene acest plan va cuprinde toate noile actualizări pe directive și reglementări europene privitoare la acestea”, a arătat demnitarul.
Potrivit acestuia, planurile vor cuprinde, ca și până acum, lista de consumatori întreruptibilil, dar care va fi și ea actualizată.
”Există o actualizare a acestor planuri de urgență, conform ultimelor divective europene, în funcție de volumul și posibilitatea unor consumatori de a-și optimiza consumul în funcție de solicitările dispecerului de la Transgaz sau dispepecerilor de la societățile de distribuție, în funcție de toți acești parametrii va exista o definire a tuturor acestor consumatori întreruptibili”, a afirmat secretarul de stat.
El a adăugat că și distribuitorii au cu siguranță o listă cu consumatori industriali pe care îi deservesc și vor avea, prin urmare, o listă cu cei care, în funcție de volum, au posiblitarea de a-și optimiza consumul în anumite perioade de vârf de consum.
În prezent, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria, intră în România mai multe gaze decât sunt reexportate în Ungaria, pe la Csanapalota, majoritatea acestora nefiind gaze rusești, a anunțat la rândul său ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Potrivit ministrului, principala preocupare a guvernanților este să găsească alte surse de gaz, pentru că este clar că începând de anul trecut am asistat la o manipulare a pieței (de către Gazprom - n.r.).
Sâmbătă, ministrul Energiei a fost prezent la Sofia la inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia, prin care urmează să fie aduse în România gaze din gazoductul TANAP/TAP și din terminalul GNL din Grecia. “Deja circulă gaze pe interconector, gaze care vor ajunge în Bulgaria și România și, de aici, în Republica Moldova și către Europa Centrală”, a anunțat ministrul.
Referindu-se la modificările efectuate de Senat la OUG 119, ministrul susține că nu are nimic de obiectat în ceea ce privește extinderea plafonărilor, cu condiția încadrării în anvelopa bugetară disponibilă.
“Fizic este imposibil de citit 8 milioane de contoare, se va ajunge tot la estimări și recalculări și facturi de regularizare în toate variantele. Dacă se plătește la consumul din cursul lunii, consumatorii trebuie să învețe să citească singuri contoarele și să trimită indexul (furnizorilor - n.r.). Părerile sunt împărțite, este o decizie a colegilor din Camera Deputaților (cameră decizională - n.r.)”, a explicat oficialul.
Ministrul s-a referit și la o ofertă postată săptămâna trecută pe site-ul Nuclearelectrica, prin care a fost scoasă la vânzare o cantitate de energie electrică la un preț de 450 lei/MWh, în condițiile în care pe OPCOM nu se încheie niciun contract pe termen de livrare mai mare de o zi nici măcar la plafonul de 1.300 de lei/MWh până la care guvernul este dispus să compenseze furnizorii.
“Mi se pare că nu ar trebui să existe tranzacții la preț mai mare, atât timp cât am reglementat ca tot ce trece peste 450 lei/MWh se duce la buget (prin plata contribuției de solidaritate introdusă prin OUG 119 - n.r.) . Mi se pare un semnal în piață”, susține ministrul.
Acesta a reamintit că, până pe 1 noiembrie, producătorii, majoritatea controlați de statul român, au obligația să-și stabilească strategia de vânzare pentru anul viitor.
“De aceea nu nu sunt tranzacții pe 2023. Eu cred că vom asista la contracte semnate la prețuri mai mici”, estimează oficialul guvernamental.
Ministrul s-a referit și la modificarea OUG 119 în Senat care prevede obligativitatea impusă producătorilor de energie de a vinde 70% din producție către furnizori cu clienți finali în portofoliu.
“Am văzut prevederea, nu pot să mă pronunț asupra acelui procent de 70%, dar susțin semnarea de contracte bilaterale cât mai mari cu industria și cu furnizorii care au în portofoliu clienți finali”, a declarat ministrul.
Aproximativ 60.000 de clienți casnici și non-casnici fuseseră preluați, la sfârșitul lunii iunie, de Furnizori de Ultimă Instanță (FUI), fie ca urmare a ieșirii din piață a fostului furnizor, fie a încheierii perioadei contractuale cu acesta, a anunțat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
“Numărul de consumatori preluați în regim de ultimă instanță este unul dinamic, se schimbă de la o zi la alte. Motivul: diferite categorii de consumatori sunt deserviți în regim de FUI pe diferite perioade. Pe noul regulament, categoria de consumatori casnici este preluată pentru 12 luni, înainte termenul era doar de 3 luni”, a explicat Zoltan Nagy-Bege.
“Acești FUI n-au contracte pe termen lung semnate pentru energia necesară alimentării clienților preluați. Un FUI nu știe câți, când și ce consum au clienții pe care îi preiau, nu știe când vor pleca acești clienți. Aceștia pot să să plece peste 2 zile, peste câteva luni sau peste 12 luni. Probabil că marea majoritate a cantităților va fi achiziționată de pe piețele spot, unde prețul este ridicat, chiar dacă în septembrie a scăzut ușor”, a declarat vicepreședintele ANRE.
Zoltan Nagy-Bege a atras atenția că, deocamdată, modificările făcute de Senat la OUG 119 nu niciun impact, ordonanța urmând a fi dezbătută în Camera Deputaților (cameră decizională), apoi în plenul reunit și trimisă la Președinție pentru semnare.
“Eu salut în primul rând încercările de a simplifica și a clarifica niște semne de întrebare care sunt neclare. De exemplu, este absolut necesar o modificării codurilor CAEN în cazul plafonării care aplică consumatorilor non-casnici”, a declarat vicepreședintele ANRE.
Cătălin Niță, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), arată însă că este surprins de modificările făcute în Senat la OUG 119, dat fiind faptul că acestea au fost "pe repede înainte", fără consultare din piață.
El se referă la măsura adoptată în Senat, de eliminare în cazul FUI a pragului de 1300 de lei, până la care statul acceptă compensarea facturilor. Ordonanța urmează a fi dezbătută în Camera Deputaților (cameră decizională), apoi în plenul reunit și trimisă la Președinție pentru semnare.
„Pe noi ne-a surprins această ordonanță venită pe repede înainte, fără consultare din piață. Ăsta e un lucru care afectează mai ales în contextul în care toată lumea încearcă să facă lucrurile repede și bine. Dacă îngreunăm procesul legislativ în sensul în care vine ministrul propune ceva, se discută într-o coaliție de 3 partide, ajunge după aceea în camera de senat, senatul nu știe ce s-a discutat în coaliție și o ia de la zero și așteaptă puncte de vedere de la instituții și analizează, după care se duce la deputați care analizează și ei, pentru că ei nu discută cu senatul.
O să stăm 3 luni de zile să aplicăm ceva ce, culmea, deja se aplică de la 1 septembrie, când se putea face un lucru mult mai simplu peste vară. Adică nu e ca și cum criza asta a venit de ieri pe azi, nu e ca și cum nu se aștepta nimeni, nu e ca și cum OUG 119 nu e a nu știu câta modificare la ceva ce a plecat din start îndoielnic. Cred că, prin consultare și prin dialog, lucrurile ar putea să meargă puțin mai bine și mai structurat”, precizează acesta.
„N-am auzit pe nimeni să spună ce măsuri ia pentru creșterea producției interne. Suntem de 115 ani producători de gaze în România. Noi avem zăcăminte de 100 de ani care încă produc. Care sunt masurile pe care statul le ia pentru a-și crește producția? Trebuie să se investească masiv în zăcămintele vechi pentru a le menține în producție sau pentru a mai scoate din ele. Ne trebuie zăcăminte noi. Cum le pui în comercializare? Prin o nouă rundă de concesiuni, de care se vorbește de 12 ani.
Ca să facem lucrurile să funcționeze mai bine pe partea de producție ar trebui să deblocăm niște lucruri, care nu țin nici de Comisia Europeană, nici de Putin, nu țin de nimeni, doar de noi. În cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale se pot face lucruri spre eficientizarea producției pe partea de digitalizare. Suntem singura țară care ținem documente cu privire la zăcămintele noastre în format fizic”, atrage atenția directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Cătălin Niță mai spune și că în orice criză există oportunități, mai ales în contextul în care România produce deja 90% din necesarul de gaze.
„Pentru noi, oportunitatea este imensă. Anul acesta Black Sea Oil & Gas a dat drumul la producția din Marea Neagra, cea mai recentă producție din 1990 încoace. La anul o să producă, sperăm noi, puțin peste 1 miliard. Ne uităm cu mare interes spre Neptun Deep. S-a dat legea offshore, s-a vorbit că o să se modifice prețul de referință, după care s-a uitat. Romgaz face toate demersurile care țin de ei ca să ajungă să se producă acest zăcământ. Dar există în continuare multe alte oportunități”, explică acesta.
Momentul este unul și în care Romgaz negociază achiziționarea de gaz de import, realizând în acest sens formalitățile necesare și utile pentru a se licenția ca trader în Bulgaria și Grecia pentru a putea aduce gaze de proveniență non-rusă prin recent inauguratul interconector dintre cele 2 state vecine, a declarat Aristotel Marius Jude, Director General Adjunct Romgaz.
“Suntem în discuții cu mai mult parteneri, însă acestea sunt confidențiale. În măsura în care vor fi finalizate, ele vor fi făcute cunoscute atât investitorilor, cât și pieței în general”, a precizat Jude.
În prezent, Romgaz a obținut statutul de utilizator de rețea în Bulgaria, urmând a fi licențiat ca trader de reglementatorul bulgar. Totodată, se negociază și încheierea contractului de transport cu operatorul de sistem și transport (OTS) din Grecia.
Sâmbătă, oficialii Romgaz au fost prezenți la Sofia la inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia, prin care urmează să fie aduse în România gaze din gazoductul TANAP/TAP și din terninalul GNL din Grecia.
Scopul achizițiilor externe ale Romgaz este asigurarea securității în aprovizionare a României, care și în această iarnă ar putea avea nevoie de importuri pentru a acoperi vârfurile de consum.
“Romgaz este cel mai important contribuitor la securitatea în aprovizionare a României. Compania a efectuat lucrările de mentenanță necesare pentru ca siguranță în aprovizionare să nu fie afectată în sezonul rece. În plus, în 2021, producția Romgaz a crescut cu aproximativ 11% comparativ cu 2020, iar în semestrul întâi al acestui an, producția a fost sensibil egală cu cea din aceeași perioadă a anului trecut”, a precizat directorul adjunct.
“Romgaz are relații contractuale cu Elcen București până la 1 noiembrie 2022, contractul pe perioada 1 noiembrie 2022 - 31 martie 2023 nu a fost încă semnat. Romgaz a trimis contractul, însă nu a revenit răspunsul din partea Elcen, fie contractul semnat, fie observații la acesta. Facem eforturi pentru a susține această relație istorică cu Elcen București, cel mai mare consumator din portofoliul Romgaz”, a precizat Jude.
Oficialul a amintit că, potrivit OUG 27 și OUG 119, Romgaz are obligația de a încheia contracte nu numai cu Elcen București și Elcen Constanța, PET-uri aflate în portofoliul său, ci cu toți producătorii de energie termică (PET), în perioada 1 mai-1 noiembrie, pentru cantități în vederea înmagazinării, iar în perioada 1 noiembrie - 31 martie, pentru consumul curent PET-urilor.
România este singura țară europeană în care furnizorii de gaze prefinanțează schemele de plafonare pentru consumatori, cu excepția Franței, și este nevoie de schimbări legislative care să le permită plățile parțiale din partea statului și să includă asigurări privind aceste sume, astfel încât companiile din domeniu să aibă bani pentru achiziții și să mențină funcțional sistemul, spune Eric Stab, Președinte & CEO ENGIE România.
“Diferența este că în Franța furnizorii nu trebuie să aștepte o perioadă foarte lungă pentru a-și recupera banii. Este o garanție foarte solidă din partea statului că își vor obține banii și asigurări privind aceste sume, ceea ce ușurează mult situația comparativ cu România. Noi suntem puși la mijloc, între stat și consumatori. Este o problemă reală și vrem ca procesul de decontare să se miște mult, mult mai bine, și să primim plăți parțiale, în baza cererilor noastre verificate de ANRE”, a afirmat Stab.
CEO-ul ENGIE spune că se aștepta ca modificările aprobate de Senat la OUG 119 să aducă mai multe soluții la problemele cu care se confruntă sectorul de profil, mai ales că România - ca și restul Europei - trece printr-o criză dură și situația devine din ce în ce mai îngrijorătoare pentru toți furnizorii și distribuitorii de gaze și electricitate.
Modificarea OUG 119/2022 a fost aprobată recent în plenul Senatului și va merge la Camera Deputaților.
Stab propune, de asemenea, simplificarea procesului de plafonare și eliminarea referinței privind costul electricității, astfel încât schema de sprijin să nu devină “o mașină de pierdut bani”: “Dacă avem o schemă foarte complexă, în care nouă ni se cere să găsim cine este eligibil și la ce fel de plafonare vor fi probleme la facturi. Vrem să evităm asta, vrem să avem clienți bucuroși în privința conținutului facturilor.
Evident că nu vor fi bucuroși de preț, dar asta este situația cu care ne confruntăm. La electricitate, referința de cost introdusă în OUG dincolo de care furnizorul nu va fi compensat trebuie eliminată, pentru ca schema să nu devină o mașină de pierdut bani. Dacă se menține acel nivel, nu va fi în interesul niciunei companii să furnizeze gaze, ceea ce va genera și probleme de finanțare bancară”.
El a mai punctat faptul că producția BSOG de gaze naturale din proiectul offshore Midia din primele trei luni s-a dus către consumatorii finali din România, Engie semnând, în 2018, un contract pe 10 ani de preluare a producției americanilor din Marea Neagră.
“Fără acest contract pe termen lung între BSOG și Engie, n-am fi avut un proiect bancabil, producătorii nu ar fi putut să ia decizia finală de investiție și nu am fi văzut acest gaz, de care profită consumatorii români”, a explicat Stab.
Dacă criza energetică actuală ar fi ținut de furnizori s-ar fi rezolvat foarte repede și într-un timp foarte scurt, a spus Daniela Dărăban, Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Ea adaugă că aceast criză însă nu este cauzată de furnizori și ar trebui mai degrabă ca atenția să se mute către evoluția prețurilor pe piața angro.
“Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe piața angro și nu s-a întâmplat doar în România, ci peste tot, prețurile au ajuns la un nivel pe care nu l-am văzut în ultimii 50 de ani. Furnizorii cumpără energia de pe piața angro și o dau mai departe către industrie sau către consumatorul casnic. O mare parte din factura consumatorilor reflectă prețul pe care furnizorii îl plătesc în piață, prin diferite mecanisme, inclusiv aceste contracte la termen”, precizează acesta.
“Trebuie să plecăm de la ceea ce avem. Înțeleg că până la 1 noiembrie se adoptă acesta strategii. Cred că ceea ce lipsește în această strategie de încheiere de contracte bilaterale este în primul rând o abordare egală, simetrică, adică aceleași drepturi și aceleași obligații să le aibă ambele părți.
Consumatorii trebuie să încheie contracte bilaterale pe 5 ani. Eu aș vrea să ne gândim și sper că în spate sunt niște analize referitor la cum faci ponderea riscului pentru un contract pe un termen atât de lung, într-un moment în care ai cel mai mare preț. Cum împarți acest risc între părțile semnatare? Cred că ăsta va fi elementul cheie. Consumatorii sunt cei direct afectați. Care este prețul la care economia României poate rămâne competitivă pe termen de 5 ani? Ne dorim contracte pe 5 ani. Care sunt condițiile.
Noi ne așteptăm la o schemă de negociere transparentă. Am vrea să știm cum se fac alocările, cine decide când se face alocarea, cum se stabilește prețul, care este referința. Adică am vrea cumva să înțelegem sau dacă există aceste lucruri trebuie să le știm pentru că ne-ar ajuta și pe noi”, mai spune directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
De asemenea, ea atrage atenția și asupra faptului că, în momentul de față, furnizorii sunt blocați, nu pot obține finanțare, aceștia nefiind bancabili.
“În momentul de față suntem blocați. Dacă noi suntem blocați, piața e blocată. Nu se mai semnează, noi nu mai putem să facem oferte către clienți, pentru că nu putem să achiziționăm. Și asta s-a văzut. Pe tranzacții este aproape blocată piața. Deci aș vrea cumva să știm cum se vor stabili condițiile de negociere pentru contractele bilaterale și ar trebui cel puțin schița de negociere să fie foarte transparent stabilită. Noi nu decidem cum, noi spunem ce trebuie ca aceste lucruri să se întâmple”, adaugă Daniela Dărăban.
“În ceea ce privește situația furnizorilor, aceste întârzieri de 5 luni de zile în decontarea diferenței dintre costul real și costul pe care a decis statul să îl ofere prin diferite facilități diferiților clienți, pentru un sector al industriei care nu are nici în vremurile bune o marjă de profit foarte mare, în momentul de față costul de furnizare este plafonat, am ajuns cumva într-o situație în care activitatea de furnizare din România nu este bancabilă și finanțabilă. Iar aceste soluții trebuie găsite cât mai repede. Și trebuiau să vină din vară”, spune directorul.
Fără capacități noi de producție, România va avea permanent probleme pe piața de energie, atenționează Sorin Alecu, Director Adjunct Strategie, Complexul Energetic Oltenia. Compania vrea să pună în funcțiune anii viitori, prin parteneriate cu mai mulți investitori, 10 noi proiecte de investiții, care vor înlocui integral capacitățile actuale.
CEO a primit un ajutor de stat care include 10 proiecte noi (8 parcuri fotovoltaice și 2 centrale pe gaz), investiții de 1,5 miliarde de euro care vor înlocui, când vor fi puse în funcțiune, capacitățile actuale.
Patru parcuri fotovoltaice vor fi realizate în parteneriat cu OMV Petrom.
CEO a selectat investitorii și pentru celelalte proiecte, mai puțin pentru centrala de la Ișalnița, pentru care așteaptă miercuri ofertele.
Parcurile fotovoltaice au ca termen de finalizare anul 2024, iar centralele pe gaz decembrie 2026.
“Programul de investiții păstrează capacitatea actuală a Complexului Oltenia, dar o translatează în viitor, cu un alt mix de energie”, arată Alecu.
Alecu remarcă totodată o vulnerabilitate a proiectelor mari de investiții în România (rambursarea TVA) și, pe de altă parte, spune că CEO este pregătit pentru iarna viitoare, având 90% din zăcămintele de cărbune obligatorii la 1 noiembrie și două capacități de producție a căror revizie va fi încheiată până la acea dată.
Volker Raffel, CEO E.ON România, arată că și înainte de OUG 119 au existat probleme pe piața de energie din România.
"Este vorba despre focusarea directă, care este absolut necesară în aceasta perioadă de criză energetică. Cel puțin o companie a raportat că are probleme de lichiditate și suntem fix înaintea iernii. Asta înseamnă că volumele care vor fi prefinanțate sunt în creștere în fiecare lună. Această problemă de lichiditate trebuie adresată imediat.
Eu cred că aceste contracte bilaterale pot fi făcute, vor fi făcute și au fost prevăzute de legislația UE. Dar aceste contracte bilaterale trebuie făcute transparent. Aici este adevărata problemă. Pe 1 noiembrie este foarte târziu. Trebuie rezolvată această problemă și cât se poate de repede", spune CEO-ul.
Harri Kiiski, Azomureș' CEO Adviser, atenționează că prețul va depinde de echilibrul cerere-ofertă.
"Cu cât sunt mai mulți fermieri care au nevoie, cu atât mai puțină furnizare. Pe măsură ce ne apropiem de ianuarie-februarie, cu atât va crește prețul.
Prețul gazului evident că va creste prețul. Și este foarte dificil să faci o înțelegere pe termen lung. Nimeni nu vrea să-și asume riscul să crească prețul gazelor sau să-l scadă. A avut loc și o schimbare în comportamentul pieței. Nu mai primim oferte pentru cantitățile mai mari. Dar ne trebuie cam 28 de MW pe zi când mergem la viteză completă. Dar cu prețurile curente ale fertilizatorilor, prețul ar trebui să fie sub 90 euro pe MWh.
Este practic o misiune imposibilă. Întreaga industrie energetică din Europa a redus semnificativ capacitatea. Acum discutăm despre industria oțelului care a scăzut și ea în România, în special aluminiul. Deci industria grea este impactată și ea.
S-a afirmat foarte clar că industria fertilizatorilor, care consumă foarte multă energie, poate fi subvenționată de către statele europene, deci există o voință din partea Comisiei Europene de a găsi o soluție și de a menține industria lucrând. Până acum ne lipsesc acțiunile", spune Harri Kiiski.
Marian Năstase, Președinte Consiliul de Administrație Alro Slatina, explică faptul că actuala criză a pus în evidență toate imperfecțiunile care existau în piața de energie românească de 10-12 ani.
"Când situația merge bine, nu vezi imperfecțiunile. Acum vedem toate imperfecțiunile, iar toate tragediile de astăzi se întâmplă pentru că, în timp, nu s-au luat măsuri suficient de clare și de ferme pentru a face această piață de energie funcțională. Acum se vede că nu e funcțională.
Producătorii au vândut energia relativ ieftin, ei au fost supraimpozitați, furnizorii sunt blocați. Trebuie să înțelegem care sunt cauzele și să le adresăm.
Ani și ani de zile, și la nivel european, și la nivelul României, am auzit, într-o manieră propagandistică și împingându-se până la o demagogie de prost gust, că principala grijă a tuturor sunt consumatorii casnici și non-casnici. Și, bineînțeles, că nu a fost așa.
Acum, din fericire, cred că suntem obligați să punem consumatorii pe primul loc. Eu cred că astăzi consumatorii finali, chiar dacă forțat pentru anumite segmente ale societății, au ajuns acolo unde trebuiau să fie de la bun început, în centrul atenției. Cine se opune acestui lucru va plăti", punctează președintele CA.
Cristina Șetran, Director Program, Dezvoltare - Implementare Proiecte, Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM), arată că piața este locul care oferă maximă transparență încheierii tranzacțiilor.
"Credem în continuare că piața dă semnalele de preț corecte, atât pe piața spot, cât și pe piețele la termen. Se poate spune că piața rămâne în continuare funcțională, chiar dacă rezultatele nu sunt întotdeauna cele dorite sau cele urmărite.
Un element important ar fi acela al disponibilității energiei în aceasta perioadă de tranziție. Cred că ar trebui în continuare să considerăm toată această funcționare temporară în aceste condiții de tranziție de la tehnologiile convenționale la Green Deal și atunci și rezultatele poate nu sunt cele așteptate.
Vrem să subliniem acest caracter temporar al măsurilor, inclusiv de plafonare a veniturilor, de contribuții de solidaritate. Un lucru pe care cel puțin pe care noi îl considerăm foarte corect a fost această decizie a Comisie de a nu afecta în niciun fel organismele de stabilire a prețurilor actuale", spune Cristina Șetran.
Silvia Vlăsceanu, Director Executiv Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), arată, legat de recentele modificări legislative, că atunci când a fost extinsă lista celor care trebuie să contribuie la un fond de solidaritate în vreme de criză, mulți se dau înapoi, ca să rămână doar producătorii cei care suportă povara și care să contribuie la bugetul de stat.
"Acum, și în legislația în vigoare prin OUG 143 producătorii au avut obligația de a pune pe piață, de a încheia contracte pe termen lung. Și-au îndeplinit obligația în proporție de peste 80%. Deci, în concluzie, marii producători de energie electrică își doresc contracte pe termen cât mai lung.
Dar au nevoie de predictibilitate și stabilitate financiară, de suficientă finanțare, și asta doar prin contracte pe termen lung se poate realiza. În orice caz, ce vedem la toți producătorii este că își diversifică producția, același lucru m-aș aștepta să facă și furnizorii. Pentru că, până la urmă, orice furnizor poate să fie și producător.
Producătorii au toată cantitatea tranzacționată din anii precedenți la prețuri surprinzător de mici. Dacă anul trecut prețurile la contractele la termen au fost sub 300 de lei, anul acesta au fost în jur de 577 de lei. Deci, chiar și un plafon de 1.300 de lei este suportabil", conchide directorul.
