Taxele și impozitele nu pot fi plătite peste tot online nici astăzi de către contribuabilii care dețin carduri bancare. Facturile de utilități pot fi achitate la terminale pay-point doar cu numerar, chiar dacă pentru alte cumpărături magazinele care le găzduiesc acceptă carduri. Instalarea unor POS-uri care să accepte plata prin apropierea telefonului mobil este și ea problematică. Piedici care continuă să existe, deși creșterea acceptării la plată a cardurilor rămâne una dintre cele mai importante preocupări în România pentru operatorii de plăți electronice, arată Cosmin Vladimirescu, directorul general MasterCard pentru țara noastră.
“În Ghișeul.ro nu sunt înrolate nici un sfert din cele 4-5000 de administrații financiare care ar trebui să poată încasa online taxe și impozite locale de la contribuabilii persoane fizice care dețin carduri. Iar plățile la Trezoreria statului nu funcționează nici acum. Deși noi am făcut licențierea, nu au început implementarea”, a declarat Vladimirescu, pentru Profit.ro.
Compania sa, MasterCard, este membră a Asociației de Plăți Electronice din România (APERO) care s-a ocupat de proiectul Ghișeul.ro, alături de concurenții de la Visa și de încă 24 de instituții – bănci, furnizori de infrastructură și outsourcing, procesatori de card și integratori de comerț electronic, furnizori de aplicații și Transfond.
La finele lunii decembrie a anului trecut, ANAF anunța că persoanele fizice își pot plăti obligațiile fiscal prin intermediul www.ghișeul.ro și că a finalizat procedura de achiziție public a serviciilor de acceptare a plăților online de taxe și impozite cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Naționale Electronic de Plăți. În ianuarie anul acesta, însă, platforma nu era funcțională, însă premierul de atunci, Sorin Grindeanu, a anunțat că lucrurile s-au rezolvat după ce s-a lucrat la o o upgradare a sistemului.
“Trebuie doar să ne dea un mail că au decis să înceapă implementarea proiectului și în 6 luni este funcțional. Nu am primit încă acest mail. Mai trebuie să aleagă și un procesator de plăți sau să-și facă propriul centru de procesare, demers mai complicat”, spune Vladimirescu. Pentru selectarea procesatorului de plăți trebuie organizată licitație. Până atunci, spune șeful MasterCard, contribuabilii români pot plăti online doar taxele locale, la cele mai puțin de 1.000 de primării înrolate.
Pentru creșterea acceptării la plată a cardurilor la comercianți, legea cash-back, care obligă toți comercianții cu cifre de afaceri mai mari de 10.000 de euro să accepte plata cu cardul, a avut o contribuție importantă, la fel cum va avea și pentru combaterea evaziunii, spune Vladimirescu. El speră că o inițiativă legislativă de modificare a legii prin majorarea acestui prag la 50.000 de euro nu va fi aprobată, în final, de Camera Deputaților. Majorarea pragului a fost respinsă de senatori, care, în plus, au extins obligativitatea acceptării cardurilor și pentru servicii prestate și pentru comerțul cu ridicata. În comisiile de specialitate din Camera Deputaților, însă, pragul a fost ridicat din nou la 50.000 de euro, iar extinderea și la servicii și comerț cu ridicata a fost eliminată. Proiectul a ajuns acum la comisia de buget-finanțe din Cameră, de unde, după eventuale amendamente, va merge la votul final din plen.
“Sunt speranțe că la Comisia de Buget-Finanțe se va reveni, pentru că dacă se elimină comercianții cu cifre de afaceri mai mici de 50.000 de euro se pierde mult din scopul legii de combatere a evaziunii”, crede șeful MasterCard.
El contraargumentează susținerile parlamentarilor, care motivează inițiativa legislativă prin nevoia de a feri comercianții foarte mici de costurile mari ale instalării de POS-uri pentru plata cu cardul, prin faptul că acestea sunt instalate gratuit de bănci, care, la rândul lor, sunt subvenționate de operatorii de plăți electronice. “Subvenționăm și noi POS-urile instalate de bănci la comercianți, tocmai pentru a contribui la creșterea acceptării la plată, cu sume între 35 și circa 200 de euro, în funcție de tipul de POS”, spune șeful MasterCard. Un POS normal costă în jur de 150-200 de euro, unul conectat la telefonul mobil poate costa și sub 100 de euro, dar există terminale complexe și la peste 1.000 de euro.
Vladimirescu admite că, deși POS-urile sunt primite gratis de către comercianți, unele bănci impun plata unei “chirii” dacă vânzările se situează sub un anumit nivel. “E un comision de inactivitate, dar pe care doar unele bănci îl aplică, care poate ajunge să fie suportat de comercianții cu vânzări foarte mici în anumite perioade”, spune acesta.
În opinia sa, marele “cost” al acceptării la plată a cardurilor este, de fapt, altul: “Este costul plății impozitelor, pentru că plățile prin card nu permit ocolirea acestora. Costul acceptării cardurilor este de circa 40%, e costul impozitelor, care pentru cei din economia subterană nu există”.
Comisioane tăiate de stat
Pentru a reduce costurile comercianților, de anul acesta au intrat în vigoare și plafoanele impuse de stat pentru comisioanele interbancare percepute pentru tranzacțiile prin card. Stabilite de companiile de carduri și plătite de băncile care acceptă cardurile la plată (având instalate POS-uri la comercianți) către băncile care au emis cardurile, aceste comisioane sunt, de regulă, transferate mai departe către comercianți de către băncile acceptatoare, iar comercianții recuperează costurile prin preț, de la cumpărători. O lege adoptată anul trecut în Parlament, în paralel cu o directivă UE care a impus plafoane asemănătoare, dar nu identice, și la nivel european, a limitat la 0,3% comisionul interbancar pentru cardurile de credit și la 0,2% pe cel perceput pentru fiecare tranzacție cu carduri de debit.
O reducere importantă dacă ținem cont că vechiul nivelul era de 1%, din care se așteaptau reduceri totale de costuri pentru comercianți de circa 6 miliarde de euro la nivelul UE. Limitarea administrativă a comisioanelor de către stat, contestată de bancheri și de companiile de plăți, a venit, însă, în compensarea restricțiilor puse tot de stat cetățenilor în folosirea numerarului, restricții care generează cu forța business suplimentar pentru bănci și pe care instituțiile financiare le-au susținut puternic. „Legea limitării comisioanelor interbancare bagă mâna în buzunarul din care băncile fac investiții pentru tehnologie”, spunea Vladimirescu anul trecut, într-un interviu acordat Profit.ro. Potrivit afirmațiilor sale, legea adoptată în România, care a intrat în vigoare în aprilie 2016, a impus varianta mai dură a restricțiilor cerute de directiva europeană.
Astfel, Parlamentul a stabilit pentru cardurile de debit o limită de 0,2% a comisionului, care se aplică la fiecare tranzacție, în timp ce legea europeană permitea statelor să impună o un astfel de plafon fie la fiecare tranzacție, fie ca medie ponderată a comisioanelor pentru cardurile de debit. Cea din urmă variantă ar fi permis mai multă flexibilitate în structura comisioanelor, putând fi aplicate comisioane mai mici pentru anumite produse și mai mari pentru altele, astfel încât media ponderată să nu depășească 0,2%.
Piedici pentru plata facturilor la utilități cu cardul
Speranțele că implementarea directivei europene va permite varianta mai flexibilă a plafoanelor nu s-a concretizat, iar limitarea la 0,2% a comisionului pentru fiecare tranzacție în parte, nu ca medie ponderată a tuturor comisioanelor, a îngreunat stimularea prin costuri mai mici a unor servicii, cu compensări în alte zone de comisioane mai mari. “Pentru a stimula acceptarea cardurilor la plata facturilor de utilități la terminale de plată în magazine, unde acum se acceptă preponderent numerar, am fi pus comisioane mai mici de 0,2%”, spune Vladimirescu.
Posibilitatea de a stabili comisioane interbancare mai reduse, care afectează băncile emitente ale cardurilor, cele care trebuie să le încaseze de la băncile acceptatoare, este limitată și din considerente ce țin de concurență. Dacă MasterCard își dezavantajează băncile emitente, acestea pot migra către Visa, și viceversa.
O aliniere a comisioanelor între Visa și MasterCard s-a produs în cazul retragerilor de numerar de la bancomate, băncile renunțând să mai sancționeze cu costuri mari clienții care aleg să-și folosească astfel cardul. Pentru aceste tranzacții de retragere numerar la bancomatele altor instituții, băncile care au emis cardurile plătesc anumite taxe (service fee) către companiile de plăți, pe care le transferă apoi clienților. Vladimirescu spune că acum atât la MasterCard, cât și la Visa, taxa este de 1 leu la tranzacție, nivel practicat și în trecut de MasterCard, la care acum s-a aliniat și Visa. Anul trecut, la o retragere de 300 de lei, spre exemplu, de la ATM-ul altei bănci, banca emitentă plătea 1 leu service fee dacă cardul era MasterCard, iar pentru un card Visa, la retragerea de 300 de lei se plătea un service fee de 0,5% plus 2,5 lei (4 lei la valoarea tranzacției).
“Comisionul zero aplicat clienților la retrageri de numerar de la ATM devine o tendință în piață, chiar și de la bancomatele altor bănci și chiar de la bancomate din străinătate. E contraproductivă îngrădirea accesului la numerar, e mai eficient să încurajezi plățile cu cardul”, crede Vladimirescu.
“Pentru creșterea acceptării la plată a cardurilor nu ar trebui să existe concurență între noi. Concurența dintre jucători este foarte bună, dar n-ar trebui să împiedice creșterea acceptării la plată”, este de părere Vladimirescu. Șeful MasterCard dă exemplul terminalelor care ar trebui să permită plăți contactless cu telefonul mobil, cu ajutorul unei tehnologii ce leagă cardul bancar cu cardul SIM din smartphone, și care sunt acceptate cu reticență de către comercianți pentru că doar clienții cu carduri MasterCard ar putea plăti la ele, nu și cei cu carduri ale concurenților, mai puțin interesați să ofere acces la această facilitate.
Concurența între cei doi mari operatori de plăți electronice, MasterCard și Visa, se manifestă, însă, mult mai evident în zona emiterii de carduri, unde decizia de a lucra preponderant cu o companie sau cu alta o iau bancherii.
Ce compensează pierderea cardurilor ING în favoarea Visa?
Mediatizată recent a fost decizia ING Bank, a șaptea după active în țară, de a înlocui cardurile de debit emise de MasterCard cu carduri Visa Classic. Banca și-a informat clienții că noile carduri au costuri zero de administrare, față de 50 de lei pe an la cardurile MasterCard vechi, și tot zero costuri de emitere.
Cât de mare a fost pierderea pentru MasterCard? “Noi aveam doar 9% din totalul cardurilor emise la ING Bank. Dacă s-ar fi făcut portarea în sens invers, de la Visa spre noi, ar fi fost mult mai costisitor demersul ING”, spune Vladimirescu. Potrivit afirmațiilor sale, au existat și portări în sens invers, către carduri MasterCard sau Maestro, la alte bănci, dar s-au făcut mai în liniște decât cea recentă de la ING. “Avem și peste 90% din cardurile unor bănci, un argument al preferinței pentru noi fiind, probabil, și acceptarea la plată mult mai bună”.
Instituții care lucrează preponderant cu MasterCard/Maestro sunt OTP, care a portat aici și toate cardurile Visa de la Millenium Bank, după preluarea băncii portugheze, Bancpost, care a portat și cardurile American Express, BRD Finance și BRD, Raiffeisen (cardurile de credit și cele premium), Cetelem, Libra Bank, Garanti, Carpatica (preluată de Patria Bank), Banca Românească (în process de portare). Plus emitenții de tichete de masă electronice, primate de la angajatori de circa 700.000 de oameni.
În ultima perioadă, și clienții celei mai mari bănci din țară, BCR, cărora le-au expirat cardurile Visa Electron, au avut înlocuire automată cu carduri Maestro, putând, însă, să opteze, la cerere pentru carduri Visa. O portare mai “soft”, făcută treptat, doar la expirarea cardurilor vechi și fără eliminarea niciunui operator din ofertă, ca la ING.
