Prețul mediu zilnic al energiei electrice de pe piața spot din România a atins maximul ultimelor șase luni, electricitatea cu livrare în ziua de joi, 1 august, costând în medie 76,06 euro/MWh sau 360 lei/MWh. Acest nivel al prețurilor este caracteristic unei perioade dificile de iarnă, un preț mai ridicat nemaifiind înregistrat în România de pe 24 ianuarie, când un MWh era tranzacționat în medie cu 84,7 euro/MWh.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Prețul de furnizare a energiei electrice reprezintă aproximativ 50% din factura achitată de consumatorii finali de pe piața concurențială, iar 40% din energia livrată acestora provine de pe piața pentru ziua următoare.
Principalele cauze ale prețului de joi sunt nivelul ridicat al consumului, care a atins și medii de peste 8.000 MW, dublat de nivelul redus al apelor, care au condus la o reducere a producției de energie hidro la un nivel de 1.500 MW în primele ore ale zilei de miercuri.
Prețul orar maxim la energia tranzacționată miercuri cu livrare joi între orele 19-21 a fost de peste 95 de euro/MWh sau 450 lei/MWh.
Prețul din România este aproape dublu față de cel de pe piețele vest-europene, în Franța sau Germania, prețul pentru ziua următoare a energiei electrice situându-se puțin peste 40 de euro/MWh.
Singura țară europeană în care a fost înregistrat pentru joi un preț mai ridicat decât în România este Croația, unde un MWh era cotat la 78,49 euro.
Prețurile spot ale energiei electrice înregistrate pentru joi în întreaga Europă
Prețul pe piețele cu care România este interconectată a fost sensibil mai mic: în Cehia și Slovacia, de 46,27 euro/MWh, iar în Ungaria, de 73,88 euro/MWH.
De altfel, prețul din Ungaria a fost majorat de cererea suplimentară venită din România, care în ultimele trei săptămâni a devenit un importator net de electricitate.
Piața autohtonă este interconectată cu cea maghiară. Un algoritm, Euphemia, stabilește, în funcție de prețurile relative de pe cele două piețe, care dintre cele două state este importator și care exportator net.
Jumătate din capacitatea de producție a Ungariei este asigurată de centrale pe gaz. Numai că, spre deosebire de România, unde politica guvernului este una de subvenționare a consumului și descurajare a ofertei, în Ungaria prețul gazului este unul mai mic. Dovadă: România a ajuns să importe gaz din Ungaria, în pofida faptului că statul vecin nu deține zăcăminte importante de gaz, ci importă la rândul său gaz rusesc.
Ca urmare a prețului mai mic al gazului din Ungaria, și costul de producție al unui MWh de electricitate este mai redus decât cel al centralelor OMV Petrom și Romgaz, ceea ce conduce la prețuri spot ale energiei electrice mai mici pe piața vecină, la transformarea României în importator net și la limitarea producției de energie din România. În plus, Ungaria importă și electricitate mai ieftină din Germania, pe ruta Cehia-Slovacia.
Situația din ultimele trei săptămâni este una neobișnuită pentru această perioadă. Potrivit OMV Petrom, în trimestrul al doilea, consumul national de electricitate a fost cu 2% mai mare comparativ cu același trimestru al anului 2018, în timp ce producția națională a crescut cu 4%, drept urmare exporturile nete au crescut cu 82%.
Prețul de furnizare a energiei electrice reprezintă aproximativ 50% din prețul achitat de consumatorii finali. Energia cumpărată pe piața pentru ziua următoare reprezintă aproximativ 40% din totalul energiei achizinate de furnizori în vederea livrării sale către clienții industriali și cei casnici de pe piața concurențială. Clienții casnici de pe piața reglementată beneficiază de un preț de furnizare stabilit de ANRE.
