Raiffeisen Bank afirmă că va respecta legea privind darea în plată, deși are convingerea că aceasta va avea un impact negativ asupra economiei și a populației. O decizie în privința contestării aspectelor de neconstituționalitate ale legii va fi luată în momentul în care va exista un litigiu legat de aplicarea actului normativ, a arătat banca, într-un răspuns trimis Profit.ro.
Legea privind darea în plată a fost promulgată, joi, de președintele Klaus Iohannis, fără ca acesta să sesizeze Curtea Constituțională, cum sperau asociațiile bancare, și a fost publicată în monitorul oficial, urmând să fie aplicată din 13 mai.
“După cum am menționat și pe parcursul legislativ, această lege va avea efecte negative, din cel putin trei motive. Este neconformă atât cu legislația europeană, cât și cu legislația internă. De asemenea, având în vedere că sunt multe aspecte nemenționate sau neclarificate în lege, e posibil să dea naștere la litigii. Pune sub semnul întrebării stabilitatea contractelor, ceea ce afectează credibilitatea României pe piețele internaționale. Modifică fundamental modelul de creditare imobiliară, de la creditarea persoanei, la finanțarea imobilului, cu impact negativ pentru accesul populației la cumpărarea unei locuințe, dar și asupra industriilor conexe”, arată Raiffeisen.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Chiar dacă sunt convinși că impactul legii asupra economiei României și a populației va fi unul negativ, reprezentanții băncii spun că, odata ce aceasta intră în vigoare, o vor respecta, “așa cum respectăm toate legile țării”.
În ceea ce privește sesizarea aspectelor de neconstituționalitate a legii, Raiffeisen amintește că nu are posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională decât în cadrul unui litigiu izvorând din lege. “Dacă și când vom fi într-o asemenea situație, vom decide conduita de urmat”, arată reprezentanții băncii.
Băncile comerciale au anunțat că nu sunt de acord cu Legea privind darea în plată nici în varianta modificată la cererea președintelui Iohannis, respectiv cu aplicarea unui plafon de 250.000 de euro și excluderea programului Prima Casă, atât timp cât se aplică și contractelor în derulare.
Președintele și directorul general al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, care este și membru al conducerii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România, a declarat, luna trecută, că băncile vor contesta în instanță cererile debitorilor care vor să scape de credite cu ajutorul legii dării în plată și vor ridica excepția de neconstituționalitate pe principiul neretroactivității legii. Potrivit aprecierilor acestuia, aplicarea legii la stocul de credite afectează drepturile de proprietate ale băncilor, iar aplicarea retroactivă e contrară principiului statului de drept.
"Este destul de clar că nu putem accepta ceva ce este retroactiv. Dacă este pentru viitor, e altceva, dar nu se poate aplica niciodată retroactiv. Va afecta dreptul constituțional al băncilor la proprietate. Retroactivitatea nu este în concordanță cu Directiva europeană (...) Dacă ne uităm la viitor, cred ca este o idee stupidă, dar dacă asta se dorește, acesta va fi viitorul", a explicat van Groningen.
CITEȘTE ȘI Legea privind darea în plată a fost publicată în Monitor și poate fi aplicată din 13 mai În forma promulgată, Legea dării în plată prevede că un debitor persoană fizică consumator poate solicita stingerea creditului prin predarea imobilului ipotecat, cu destinația de locuință, inclusiv pentru creditele în derulare.
Conducerile ARB și CPBR au fost întrebate, într-o conferință conumă din luna martie, cum vor proceda exact pentru a obține o decizie a Curții Constituționale care să spună dacă legea acționează retroactiv sau nu, dacă vor refuza să primească în plată imobilele și vor face contestație în instanță, iar apoi vor ridica o excepție de neconstituționalitate.
“Teoretic, da. În instanță. Acesta ar fi mecanismul de care e nevoie”, a răspuns atunci Steven van Groningen, directorul celei de-a patra bănci locale după active și președintele CPBR.
