Strategia pentru turism a noului Guvern pare a fi scrisă în urmă cu mai bine de un an, deoarece face referire la instituții care nu mai există și la încercarea de a găsi soluții pentru asigurarea banilor turiștilor în contextul în care deja a fost aprobat un act normativ în acest sens.
Cei care au redactat noul program de guvernare pe turism, propus de coaliția de guvernare pentru intervalul 2018-2020, par a nu fi luat în calcul ultimul an, în care o parte dintre puncte au fost sau sunt deja pe cale de a fi rezolvate. Fostul ministru al Turismului, Mircea Dobre, a avut și unele succese pe plan legislativ pe care noul program de guvernare pare să le ignore.
Legat de promovarea României, noul program de guvernare își propune "crearea la nivel de minister a unui buget de promovare inclusiv pentru deschiderea și eficientizarea birourilor de turism externe". Aceste birouri au fost închise la jumătatea sezonului turistic de anul trecut, lăsând România fără promovare, pe motivul că sunt ineficiente. Acum, după ce turismul românesc a stat 1 an fără reprezentanțe externe și statul a plătit costurile de închidere a acestora, noul guvern își propune să le readucă la viață, iar asta va costa statul alți bani.
Ministrul Dobre vehiculase, cu luni în urmă, ideea că șefii de birouri turistice vor fi înlocuiți de "atașați de turism", care să facă parte din corpul ambasadelor și să aibă, astfel, o altă statură. Aceștia ar fi urmat să fie aleși prin concurs dintre angajații ministerului Turismului. "Trebuie urgentate normele prin care se vor defini sarcinile viitorilor atașați de turism ai României și să nu se mai condiționeze înscrierea la concurs de statutul de angajat al ministerului. Sunt convins că cel puțin doi foști șefi de birouri externe, care nu mai lucrează acum în instituție, și mă refer la cel care a condus reprezentanța din Austria și la cel din SUA, dacă se vor hotărî să participe vor promova en fanfare acest concurs", afirmă Nicolae Istrate, vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Programul de guvernare vorbește și despre "consolidarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor în stațiunile turistice" într-un moment în care acestea nu există încă și despre un OMD central pentru destinația România care să "coaguleze", alături de Ministerul Mediului și Ministerul Culturii, și ANT (Autoritatea Națională pentru Turism - n.r.), ANT fiind însă desființată cu 1 an în urmă, atunci când a fost înființat Ministerul Turismului.
Un alt punct din program este și garantarea pachetelor turistice prin "cel puțin următoarele instrumente de garantare: asigurare, garanții bancare, contul fiduciar, fond de garantare". Cei care au redactat documentul ar fi aflat, la o simplă căutare pe internet, că a fost găsită deja o soluție, și anume crearea unui Fond de garantare, aprobat deja prin modificarea OUG 26/2017, care reglementează comercializarea pachetelor turistice. "Pentru această lege sunt realizate în proporție de 95% și normele de aplicare, care ar trebui aprobate până la finalul lunii februarie, altfel România intră în infrigement", a afirmat Istrate.
Legat de primul punct din noul program de guvernare, "adoptarea Legii Turismului", proiectul de act normativ există, iar mediul de turism așteaptă de două luni să primească toate avizele și să fie promovat prin ordonanță de urgență, care să poată fi amendată în Parlament, dar să poată produce efecte până atunci. "De două luni, Ministerul Turismului este sabotat de eșaloanele doi și trei din alte ministere, care refuză să semneze actul", susține Istrate.
El crede că noul program de guvernare a fost "elaborat" în mare grabă, aproape copy-paste după un document mai vechi, fără să fie actualizat cu legislația publicată în Monitorul Oficial în anul care a trecut.
Profit.ro a anunțat recent că Ministerul Turismului va ataca noul an cu un film de promovare a stațiunilor românești în 3 minute, prin care s-a gândit că România va ajunge astfel în „Bucket List-ul” cât mai multor potențiali turiști și care va fi destinat piețelor din Germania, Italia, Franța, SUA, Marea Britanie, Israel, Ungaria, Austria, Polonia, Spania, Rusia, China, Țările Scandinave, India, dar și pieței interne.
Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică au reprezentat în primele 11 luni din 2017, 77%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 23% , ponderi similare cu cele din perioada similară a anului 2016. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (74,5% din total turiști străini), iar din aceștia 85,9% au fost din țările aparținând UE.
Durata medie a șederii a fost de 2,3 zile la turiștii români și 1,9 zile la turiștii străini.
Vizitatorii străini au petrecut însă anul trecut doar 5 milioane de nopți în unitățile turistice din România, în timp ce în Polonia au petrecut 16 milioane de nopți, în Bulgaria 17 milioane de nopți, iar în Cehia 26 de milioane de nopți.
