PROFIT Health.forum - Apel dintr-un sistem medical gata să clacheze, dar și cu 80% dintre manageri numiți politic: Depășiți prejudecățile, că ne raportăm la un Război Mondial! Și un regret de neimaginat în 2020: din eroi, medicii au ajuns "asasini"

Pandemia a găsit România cu un sistem medical foarte fragil, subfinanțat și în care 80% dintre managerii de spitale, conform fostului ministru de resort, nu au ce căuta acolo. Cetățenii trebuie însă să devină responsabili, să își depășească prejudecățile legate de vaccinare, deoarece România a atins cea mai mare înaltă mortalitate lunară de la al doilea Război Mondial. Trebuie să ne educăm și să înțelegem că sistemul de sănătate va claca, sunt avertizările transmise atât de autorități, cât și de cei mai importanți jucători din sistemul medical, la videoconferința PROFIT Health.forum. Și un regret, greu de imaginat în urmă cu un an: din eroi, medicii au ajuns să fie considerați "asasini".

Videoconferința Profit.Health.Forum, cel mai important eveniment din domeniu în media, a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania, Spitalul Monza, Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Farmec, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), fiind transmisă în direct și la Profit TV

Autoritățile nu pot estima deocamdată cât va dura revenirea la ”libertatea” din urmă cu un an și foarte probabil că va trebui să trăim într-un fel sau altul cu o formă sau alta a virusului Sars-Cov-2, a transmis ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, în deschiderea videoconferinței. Ministrul a mai arătat că viitorul României va depinde de modul în care va gestiona această criză.

Nu știm cat va dura până când până când vom avea libertatea pe care o aveam acum un an și jumătate. Foarte probabil că va trebui să trăim, într-un fel sau altul, cu o formă sau alta a virusului și, atunci, trebuie să găsim și noi ca țară, dar și întreaga umanitate, trebuie să găsim moduri de a conviețui cu acest virus”, a declarat Vlad Voiculescu. Potrivit ministrului, sistemul de sănătate și întreaga societate vor trebui să vină cu răspunsuri legate de gestionarea crizei, având în vedere că efectele acesteia se resimt în toate domeniile. Mai mult, de modul în care românii vor ști să colaboreze în gestionarea crizei, va depinde și competitivitatea țării la nivel internațional, a susținut ministrul Voiculescu.

Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial pe probleme de sănătate, a punctat la rândul său că în ultimul an s-a putut constata că numai prin participarea întregii populații la efortul de combatere a Covid-19 poate fi ținută sub control pandemia. Demnitarul a făcut un apel la autorități și populație pentru solidaritate și răbdare în aplicarea și respectarea măsurilor impuse, subliniind că majorarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru sistemul de sănătate trebuie să fie în continuare o prioritate.

Consilierul prezidențial a subliniat că gestionarea pandemiei alături de derularea campaniei de vaccinare continuă să rămână prioritățile cheie în următoarea perioadă pentru autorități, dar la acestea se adaugă intensificarea eforturilor de comunicare pentru întărirea  solidarității la nivelul populației.

Aceste eforturi țin cont de faptul că pandemia a pus o presiune extraordinară asupra sistemului de asistență medicală asupra medicilor, asistenților medicali, farmaciștilor, conducând la o concentrare a tuturor resurselor umane asupra combaterii pandemiei. În plus, pandemia a evidențiat o abordare extrem de fragilă a rolului pe care prevenția o are în sistemul de sănătate românesc.

Astfel, potrivit datelor OMS, impactul Covid asupra furnizării de servicii de sănătate și îngrijiri evidențiază pentru regiunea europeană întreruperi în context pandemic ale imunizării de rutină, ale notificării noilor cazul de tuberculoză, ale screening-ului pe toată patologia cronică, diabet, cancer, existând parametri îngrijorători ai unei mortalități evitabile. În acest conext, consilierul prezidențial a subliniat importanța asigurării prevenției și educației pentru sănătate.

Anul 2020 a fost un an al adaptărilor tranzacționale, de moment, întrucât a fost nevoie de acțiune rapidă pentru a salva vieți, însă anul 2021 este propice pentru a pune bazele și a iniția adaptări structurale ale modului în care gândim, planificăm, finanțăm și livrăm serviciile de sănătate, a arătat Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

CNAS va prelungi în noul contract-cadru posibilitatea medicilor de familie de a acorda consultații la distanță și discută cu reprezentanții acestora pentru o extindere a tipului de afecțiuni în care acest serviciu este disponibil, pe lângă cele cronice în prezent. De asemenea, CNAS a introdus de săptămâna trecută "rețeta în toată țara", o modificare așteptată de foarte mulți ani, care permite ca o rețetă compensată să poată fi ridicată de oriunde pe teritoriul României, fără constrângeri privind casa de asigurări a pacientului, medicul prescriptor sau farmacii. Excepție fac doar unele medicamente eliberate în cadrul unor contracte de tip cost-volum-rezultat, în general medicamente inovative, mai scumpe.

Președintele CNAS a transmis și un mesaj ferm că telemedicina este aici să rămână. CNAS este implicată central în dezvoltarea normelor de aplicare a reglementărilor deja în vigoare referitoare la acest tip de serviciu.

Efectuarea testelor și în farmacii, oferind ocazia autorităților de a avea un control asupra persoanelor testate pozitiv, posibilitatea farmaciei de a livra tratamente acasă pentru pacienții mobilizați, ca și readucerea în discuție a metodologiei de calcul al prețului medicamentelor pentru a stopa diminuarea portofoliului de medicamente sunt câteva măsuri sugerate de Iulian Trandafir, Președinte al Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR).

„Testarea se face, din păcate, acum, mai mult în spitale și la urgență. Nu se testează destul de mult la medicul de familie. Salut inițiativa Ministerului Sănătății de a da un ordin prin care testarea să se poată realiza și în farmacii. Reamintesc că aceasta este o acțiune opțională pentru farmacii, iar pacienții nu vor fi obligați să se testeze în farmacii bineînțeles. Această testare există în Europa, ea se desfășoară foarte bine. Sunt țări în care este clar reglementată. Bineînțeles că nu se face fără un curs care să ateste competența farmacistului de a testa și fără niște condiții minimale referitoare la infrastructura farmaciei care să asigure siguranța acestuia. Sunt țări mari din Europa, Franța, Italia, Spania, Germania în care au început să testeze în farmacii. În Italia s-a impus un preț, de 6 euro pe testare, pe manoperă. S-ar putea ca pentru România să fie un preț prea mare. Vom vedea în momentul în care vor începe aceste testări efectiv în farmacii”, spune Trandafir.

De altfel, președintele ADRFR arată că testarea în farmacie, unde farmacistul completează absolut toate datele pacientului, poate să îmbunătățească foarte mult controlul autorităților și poate să reducă și dezvoltarea acestei epidemii, deoarece persoanele pozitive vor putea fi luate în evidență. „Testele se pot vinde la liber pe orice platformă, oricine vrea să cumpere un test poate să-l cumpere. Unde fac aceste teste, cine le înregistrează, cine ține evidența unor teste pozitive? Practic este fără control ce se întâmplă în momentul de față. Nu știm câte teste s-au vândut, s-au făcut, câte persoane au fost pozitive și cât de corect s-au făcut aceste teste acasă. Ele în continuare se vând pe diverse platforme”, adaugă Trandafir.

Președintele ADRFR mai spune că farmaciile pot fi folosite în sistemul sanitar pentru acțiunile de prevenție și de screening, datorită profesionalismului farmaciștilor, dar și pentru că pacienților le este ușor să ajungă într-o farmacie.

O altă problemă adusă în discuție de președintele ADRFR este accesul la tratament al pacienților mobilizați, iar ca soluție ar fi posibilitatea farmaciei de a livra tratamente acasă, fie prin intermediul farmaciștilor, fie printr-o parte terță.

Președintele ADRFR mai solicită autorităților să readucă în atenție metodologia de calcul a prețului pentru a putea păstra produsele în țară și pentru a putea deschide lista și marilor producători de generice pentru a veni și a înregistra din ce în ce mai multe produse în România, produse care să aibă un preț competitiv.

Consolidarea parteneriatului cu autoritățile române pe tot traseul pacientului, accesul la inovație, o legislație predictibilă de contractare și de evaluare a tehnologiei medicale, politică sustenabilă de prețuri și stimularea investițiilor locale în cercetare și de dezvoltare printr-o finanțare adecvată, sunt câteva obiective propuse, la rândul său, de Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Industria farmaceutică a fost, în acest an de pandemie, un partener strategic pentru sistemul sanitar românesc atât prin solidaritate prin donații de medicamente și suport financiar, dar și ca promotor al științei și inovației medicale care vor salva lumea de pandemie. Accesul predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți pentru pacienții români, elaborarea de măsuri de prevenție și diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienți și sistem în același timp și acces la servicii dincolo de tratamente, iar, nu în ultimul rând, stimularea investițiilor locale în cercetare și de dezvoltare printr-o finanțare adecvată a acestor activități, prin facilități fiscale, studii clinice și un mediu legislativ stabil și predictibil sunt principalele obiective pentru a întări ecosistemul românesc de sănătate”, arată Zaharescu.

De altfel, directorul executiv ARPIM propune ca acțiuni crearea unui consiliu strategic al inovației în sănătate, un forum în care să fie gândit viitorul sistemului sanitar românesc, să fie parteneri în elaborarea planului național de cancer, care este parte a planului european de luptă pentru combaterea cancerului, implementarea strategiei naționale de e-health, printre care recunoașterea și definirea consultației de telemedicină, reglementarea modalităților de decontare a acestor consultații, conștientizarea importanței datelor din stat atât referitor la registrele de pacienți, cât și la datele despre traseul pacientului în sistem, astfel încât medicamentele să poată ajunge la momentul oportun când pacientul are nevoie de acestea.

Conform directorului executiv ARPIM, există o serie întreagă de aspecte pozitive care trebuie menținute pentru campaniile viitoare de vaccinare, printre care predictibilitatea, accesul în timp util, asigurarea capacităților serviciilor de vaccinare de a administra vaccinurile în condiții de siguranță și la timp pentru toți cetățenii care doresc să se vaccineze, protecția continuă a persoanelor vulnerabile în fața bolilor, procesul de continuitate a accesibilității vaccinurilor pentru grupurile țintă chiar și în perioadă de pandemie și pregătirea campaniilor de vaccinare.

Cetățenii trebuie să devină responsabili, să înțeleagă că este un moment în care trebuie să acționeze, să respecte măsurile și distanțarea socială pentru a depăși această situație gravă, deoarece medicii și-au depășit puterea lor de muncă, a transmis Conf. Univ. Dr. Carmen Orban, director general al Grupului Monza.

„Vreau să trag un singur semnal de alarmă. În acest moment responsabilitatea s-a mutat de pe spitale în stradă, pe cetățeni, s-a mutat pe toți oamenii. Este un moment în care toată lumea trebuie să înțeleagă că da, distanțarea socială și regulile trebuie respectate. Eu cred în măsuri de coerciție, alte popoare așa au fost educate, cu măsuri de coerciție și cu amenzi. Aceste lucruri trebuie să se întâmple și la noi, și nu la nivel declarativ, ci real. Trebuie să ne educăm și să înțelegem că sistemul de sănătate va claca. Deja cei care muncesc nu mai pot și întotdeauna o fac depășindu-și puterea lor de muncă. Trebuie să ne înțelegeți și pe noi, medicii, care suntem dispuși să muncim, care suntem înțelepți și pricepem că este o situație gravă și ne zbatem în fiecare zi pentru a găsi soluții, dar trebuie și cetățeanul de rând să devină responsabil și să înțeleagă că este un moment în care trebuie să facă ceva. Ne este greu tuturor și trebuie să respectăm măsurile, pentru că altfel nu vom depăși această situație gravă”, spune Orban.

Capacitatea de evaluare a pacienților cu COVID-19 la Spitalul Monza a fost mărită, iar programul de evaluare a fost extins, efectuându-se inclusiv noaptea, dar este nevoie de suplimentarea personalului. „Grupul Monza a pus la dispoziție un spital integral pentru tratamentul pacienților cu COVID și în fiecare zi ne depășim nivelul de putere și de acceptabilitate pentru că am constatat că în fiecare zi este nevoie de mai mult și încercăm să găsim soluții. Subliniez acceptul personalului nostru de a-și mări volumul de muncă”, arată Orban.

De altfel, directorul general a anunțat că, la sfârșitul lunii, Grupul Monza va deschide un Spital de Oncologie în România. „Dacă statul și Ministerul Sănătății consideră că noi trebuie să ne alăturăm spitalelor publice în a trata pacienți cu patologii oncologice atât cronici, cât și urgențe, spunem da și vom face toate eforturile pentru a fi un sprijin pentru orice pacient care are nevoie. Există foarte mulți bolnavi cu alte boli și trebuie să ne îngrijim și de aceștia pentru că altfel depășim acum valul trei, dar ne vom pomeni cu probleme mult mai mari din cauza bolilor netratate. Trebuie să ne aplecăm și asupra acestor bolnavi”, mai spune Orban.

Simona Cocoș, director general al Zentiva România și Moldova, consideră că autoritățile ar trebui să învețe din experiența sistemului de sănătate de anul trecut, aspectele importante fiind nevoia de a susține producția locală de medicamente, fondurile reduse ale bugetului de sănătate și modul "nu foarte înțelept" în care sunt cheltuite, accesul pacienților la medici și în alte cazuri decât coronavirus, precum și nevoia de digitalizare. Statul ar trebui să sprijine și creșterea adopției de medicamente generice și biosimilare, ceea ce ar însemna costuri mai reduse și acces mai bun la medicamente pentru pacienți.

Statul ar trebui să sprijine industria locală de medicamente, importantă din punct de vedere economic, dar și în contextul unor situații cum este pandemia de coronavirus.

Un alt aspect important evidențiat de pandemie este bugetul mic alocat pentru sănătate și modul ineficient în care sunt cheltuiți banii.

O altă problemă, generată de pandemie, este cea a accesului la tratament și medici pentru pacienții cu alte afecțiuni decât coronavirus.

Mircea Turdean, director general Farmec, a atenționat asupra unei probleme importante, și anume faptul că procesul de reavizare a dezinfectanților cu avize permanente de la Comisia Națională pentru Produse Biocide, după ce companiile au lucrat cu avize provizorii, este foarte lent, durând chiar și cinci luni, deși testele speciale pentru dezinfectanți au fost efectuate în străinătate, fiind imposibil în țară.

„Până acum am lucrat cu avize provizorii. Din vara anului trecut s-a redeschis Comisia de Biocide cu avize permanente și am început să reavizăm. Dar, procesul de reavizare cu avize permanente de la Comisia de Biocide este foarte lent. Avem și în prezent câteva formule care stau din noiembrie spre avizare și nu au fost avizate. Nu este un lucru foarte bun nici pentru Farmec, pentru că avem stocuri foarte mari de materii prime, nici pentru români și nici pentru Ministerul Sănătății să stăm de atâtea luni. Da, am avizat două formule, dar mai avem alte trei, patru formule în lucru. Dar ciclul acesta de cinic luni pentru a aviza niște produse cu toate testele făcute pe sute de mii de euro în străinătate nu este în regulă”, semnalează Turdean.

Farmec a produs dezinfectanți la capacitate maximă, a livrat pentru spitale și diverse instituții ale statului, iar acest lucru a condus la compensarea scăderilor înregistrate la produsele cosmetice comercializate de companie. „A fost un canal de lucru în plus. Am produs și dezinfectanți pe lângă produsele pe care le făceam în mod normal. Ne-a ajutat să compensăm scăderile mari care au fost la produsele de tip cosmetic pe piața românească și internațională. Am încheiat anul pe profit, cu o creștere a cifrei de afaceri totale de 9,8 – 10%”, arată Turdean.

Medicul Alexandru Rafila, vicepreședinte al Camerei Deputaților, scoate în evidență o problemă gravă, și anume că, în luna noiembrie a anului trecut, România a înregistrat cea mai înaltă mortalitate lunară de la cel de-al doilea Război Mondial.

Alexandru Rafila a arătat că pandemia de coronavirus a pus probleme multor pacienți cu patologii cronice, inclusiv pacienților de cancer, la care întârzierea diagnosticului și tratamentului se poate dovedi fatală sau foarte complicată.

”În luna noiembrie a anului trecut am avut cea mai mare înaltă mortalitate înregistrată în România de la cel de-al doilea Război Mondial încoace - mortalitate lunară. Lucrul acesta, de fapt, ne arată că există în continuare vulnerabilități la nivelul sistemului de sănătate și avem ocazia acum să încercăm să abordăm aceste lucruri”, a spus Rafila.

Acesta a subliniat că accesul la servicii de sănătate trebuie să fie un drept care este și aplicat și aplicabil tuturor oamenilor din România, indiferent că este sau nu este pandemie.

Fostul ministru al Sănătății și actual președinte al comisiei de sănătate din Camera Deputaților, Nelu Tătaru, a mulțumit corpului medical pentru efortul făcut anul trecut în combaterea pandemiei de Covid-19 și a arătat că în prezent vede, cu durere, cum din eroi aceștia au ajuns ”asasini”. Fostul ministru a făcut astfel aluzie la scandările celor care protestează împotriva măsurilor impuse de autorități.

Nelu Tătaru a arătat că 2020 a fost un an în care sistemul medical a trebui să se adapteze, iar în prima jumătate anului lipsită de influență politică, sistemul a avut capacitatea să înceapă o adaptare la noua situație dar și la vechile cutume.

”Am putut trece peste un an foarte foarte greu. Astăzi mă uit oarecum cu durere, când văd că din eroi am ajuns asasini. Mă uit cu durere când știu că toți, cu mâinile goale, fără echipamente, fără materiale sanitare, fără teste, doar cu perspectiva la orizont a unui vaccin, au fost acolo”, a spus Nelu Tătaru. Acesta a recunoscut însă că sistemul medical are nevoie de ”un declic”, iar implicarea politicului trebuie eliminată.

”Haideți să recunoaștem că sistemul medical românesc - că este minister, că este în subordinea autorității locale - beneficiază de consilii de administrație mai puțin profesioniste, numite politic. La fel, nu mă feresc să repet, că 80% dintre manageri nu au ce căuta acolo. Haideți să lăsam oamenii competenți să conducă aceste unități medicale, haideți să nu lăsăm politicul să infiltreze pe anumite interese, pe anumiți oameni, pentru a putea face un act medical de calitate”, a arătat președintele comisiei de sănătate din Camera Deputaților, ministru al Sănătății până în urmă cu puține luni.

Un anunț important a fost transmis de secretarul de stat din Ministerul Sănătății Andrei Baciu - Pentru marile companii și marii operatori economici vor fi deschise, în perioada următoare, centre de vaccinare dedicate, în scopul accelerării relansării economice.

Secretarul de stat a arătat că autoritățile speră ca la finalul lunii iulie să poată atinge ținta de peste 10 milioane de persoane vaccinate, obiectiv anunțat inițial pentru septembrie, având în vedere cantitățile semnificative de vaccin în următoarea perioadă.

Baciu a precizat că în această lună vor fi lansate mecanisme noi de vaccinare, prin implicarea medicilor de familie, demararea centrelor de vaccinare mobilă în mediul rural, dar și deschiderea de centre speciale pentru marile companii.

Dr. Andreea Moldovan secretar de stat în Ministerul Sănătății, explică faptul că ne aflăm într-o perioadă extrem de grea a pandemiei, în care vedem cu toții că numărul cazurilor crește, crește și numărul cazurilor grave, crește și numărul cazurilor la persoane tinere, față de primul val și al doilea val, și de asemenea crește numărul de cazuri care au necesar de internare la terapie acută sau terapie intensivă.

"Ieri am atins două recorduri triste, și anume cel al numărului maxim de pacienți internați în spitale cu infecție Covid, comparativ cu perioada anterioară a pandemiei, de asemenea, atingerea unui număr maxim de pacienți care au fost spitalizați in terapie intensivă. Sunt două recorduri triste, care nu fac decât să ne suscite foarte multă atenție.

Avem încă mult de lucru. Faptul că este un virus un virus atât de circulant nu face decât să creeze premisa altor mutați cu care nu știm cum ne vom descurca . Avem încă multe precauții de păstrat. Față de anul trecut avem încă niște mari plusuri pentru că avem suplimentar vaccinarea.

Este important ca acest ritm al vaccinării să fie cât de alert posibil, pentru că iată noile variante pun probleme de răspuns la administrarea vaccinului. Un mare mulțumesc tuturor celor care simplifică direct cu pacienți.

Despre pacienți non-Covid - La început cred că a fost o teamă teribilă a pacienților de a se adresa serviciilor medicale pentru că nu știau ce se întâmpla acolo, după care a fost etapa în care era teama de a nu dobândi infecția, după care sau în paralel a intervenit și etapa erau creșteri ale numărului de pacienți ,astfel încât disponibilitatea spitalelor de a îngriji și pe cei non-Covid era dificilă sau deficitară.

Spuneam vara trecută că pentru pacientul non-Covid exista sentimentul de discriminare. Prin ordinul de săptămână trecută s-a dorit asigurarea unei îngrijiri adecvate pacienților cronici prin păstrarea unor secții non-Covid în spitale care erau doar Covid sau în spitalele mari este organizat un circuit distinct pentru ca toată lumea să aibă acces la servicii medicale.

Ceea ce se întâmplă în prezent prin această creștere alarmantă a cazurilor severe de Covid ne obligă să utilizăm utilizarea la maximum a paturilor de terapie intensivă, să creștem mai mult decât era inițial alocat paturi de terapie intensivă pentru Covid.

Foarte probabil că undeva într-o lună, o lună și jumătate, maximum două luni, și acest val se va domoli, cum au făcut si celelalte, dar acum este o perioadă de urgență, astfel încât suplimentar față de acele măsuri, ceea ce se derulează în prezent este antrenarea unor spitale pentru pacienți cronici ca să îngrijească și pacienții cu afecțiuni acute.

Există o limitare pe o perioadă de câteva săptămâni sperăm noi a operațiilor elective, cele care pot fi programate sau temporizate o lună, o lună și jumătate și care lasă loc acum pentru situația acută de pacienți Covid. Acest lucru nu va dura mult", asigură secretarul de stat.

Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie ITRE din Parlamentul European, atenționează că istemul sanitar din România s-a lovit de o provocare fără precedent, iar această pandemie a arătat și anumite lipsuri, care trebuie corectate în perioada imediat următoare.

"Fără îndoială, sistemul sanitar din România s-a lovit de o provocare fără precedent. Și, dacă ne uităm la cum s-au desfășurat lucrurile în acest ultim an în România, ne uităm la țări care sunt mult mai bine organizate, care au investit mult mai mult, care cheltuiesc mult mai mult în sistemul de sănătate, pot spune că managementul acestei provocări a fost unul bun, unul decent. Cred, însă, că această
pandemie ne-a arătat și anumite lipsuri, care trebuie corectate în perioada imediat următoare, pentru că sistemul nostru de sănătate încă este fragil, încă avem dificultăți în a mobiliza resurse financiare, în a face proceduri pentru echipamente de protecție, pentru materiale sanitare, pentru echipamente necesare pentru lupta împotriva Covid.

De asemenea, chiar dacă în ultimii ani s-a investit în zona medicinei de urgență, această pandemie ne-a arătat că nu avem suficienți specialiști și că, poate uneori, aceste investiții nu au fost cele mai eficiente. Dar trebuie să remarcăm faptul că, oricând ne comparăm cu
țările bogate și puternice ale UE și uneori chiar cu țările din jur, care au pornit la fel ca România, din aceeași situație, în condițiile în care România, cu toate creșterile de buget din ultimii ani, investește cea mai mică sumă per capita în sistemul de sănătate, putem spune că gestiunea acestei pandemii a fost una bună", semnalează Bușoi.

Dr. Roxana Stroe, președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM), asigură însă că vaccinurile sunt bine controlate și monitorizate, ca și autorizarea medicamentelor.

"Există un control, atât în România, cât și la nivel european, iar în România controlul se derulează sub autoritatea agenției naționale a
medicamentului, dar și sub autoritatea organismelor responsabile de vaccinare - Ministerul Sănătății, Institutul Național de
Sănătate Publică, strategia fiind coordonată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea. 
împreună pentru binele pacienților români.

Vaccinurile Covid-19 sunt evaluate la nivel european de către agenția europeană și autorizate de către Comisia Europeană. Aș dori să asigur toți cetățenii de un bun control și de o bună monitorizare a aspectelor de siguranță, de care ne ocupăm îndeaproape, de aspectele logistice ocupându-se Comitetul de coordonare", transmite Roxana Stroe.

Conf. dr. Simin Florescu, manager interimar al Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”, propune o minimizare a expunerii diverselor substanțe utilizate în tratamente, explicând că aceste lucruri au creat dificultăți uriașe.

"Ultimul an, de pandemie, pentru noi a reprezentat un an de schimbare. Ultimul an a însemnat o adaptare a fluxului spitalului, a circuitelor spitalului, a echipei spitalului. De puțin timp am adăugat acea unitate mobilă de terapie intensivă care este în curtea spitalului și care, în maximum două zile, va intra în funcțiune, sperăm. Va asigura încă zece paturi de terapie intensivă, care sunt foarte necesare. Locurile de terapie intensivă au ajuns echivalentul greutății lor în aur în aceste ultime zile.

Aș lansa o provocare în presă, să încercăm să minimizăm expunerea diverselor substanțe utilizate în tratamente, pentru că aceste lucruri ne-au creat niște dificultăți uriașe. Au fost pacienți care ne-au cerut cu avocatul să le dăm unele substanțe utilizate în tratament, pentru că așa au citit ei în protocoalele naționale, neînțelegând că în protocoalele naționale lucrurile sunt pentru medici ca limbaj și indicații și nu poți să iei de acolo, nu e o rețetă de prăjituri să o iei și să o faci. Necesită un alt grad de înțelegere. Toată această mediatizare excesivă (a unor substanțe, n.r.) ne-a creat mari probleme și ne creează în continuare. Nu mai vorbesc despre panaceele universale", explică managerul.

Prof. dr. Dorel Săndesc, președinte al Comisiei ATI a Ministerului Sănătății, Șeful Clinicii ATI de la Spitalul Județean Timișoara, aflat la videoconferință într-un moment greu, în care un tânăr medic din spital a fost găsit decedat, atenționează că pandemia a găsit România cu un sistem medical foarte fragil.

"Din păcate, sunt aici, în fața dumneavoastră într-un moment de tragism maxim din această perioadă extrem de grea prin care trecem. Aseară, unul dintre colegii noștri, un tânăr medic rezident, anul III, s-a sinucis. Era un lider al studenților la Universitatea de medicină și farmacie. A terminat cu punctaj maxim și era lider de an la ATI. ATI era pasiunea lui, căreia i se dedicase extraordinar. Dar, acel burnout care ne afectează pe toți într-un procent foarte mare, asociat cu presiunea teribilă a opiniei publice, au dus la un deznodământ atât de tragic și la plecarea dintre noi a unui tânăr de mare perspectivă, care ne îndurerează atât de mult.

Cum ne-a găsit pe noi, România, această criză? Desigur, cu un sistem de sănătate foarte fragil și doar două-trei cifre sunt suficiente ca să evoce fără dubii această realitate. Suntem, în continuare, țara cu cel mai mic procent din PIB alocat sănătății și nu sunt de acord când se spune, de către oricine ar spune, că banii nu sunt o problemă. Ba sunt. Pentru fiecare dintre cetățenii României, cetățenii noștri, avem alocată cea mai mică sumă pe an, o sumă de peste zece ori mai mică față de primele 5-6 țări (în SEE, n.r.) și, oricum, cu mult sub media europeană.

Din acest punct de vedere, pentru mine nu există diferențe foarte mari între partidele politice, grupările politice, pentru că niciunul în toți aceșto ani nu a reușit să ne miște măcar o lună de pe acel rușinos ultim loc. Deci, la aceasta adăugăm și problema majoră a deficitului de personal. Și aici suntem pe ultimele locuri, dacă nu chiar pe ultimul loc, și putem să confirmăm prin aceste date spusele lui Jim Wallis: ,<<Câteodată un dezastru natural scoate la iveală dezastrul social>>. În aceste condiții am început noi lupta în acest război global.

Dacă acum România ar avea cea mai mare mortalitate raportată la numărul de cetățeni, pentru că acesta este indicatorul cel mai relevant, din Europa, nimeni nu ar avea dreptul să se mire. Ba chiar nimeni nu ar avea dreptul nici să se revolte. Pentru că, odată ce clasa politică nu a reușit să ne scoată de pe ultimul loc, atunci ultimul loc ar fi logic să se asocieze cu cea mai mare mortalitate. Și nici societatea românească, care s-a trezit remarcabil și a făcut campanii, proteste, pentru tot felul de subiecte, importante, fără îndoială, nu a găsit că acest subiect, sănătatea noastră, este important, dacă nu cel mai important", explică Săndesc.

Pentru Radu Gănescu, Președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), în România, presiunea pe sistemul de sănătate a arătat cât de multă nevoie au pacienții cronici de acest sistem de sănătate, un sistem care nu era performant, ci subfinanțat și care nu a putut să dea un randament dorit de pacienți.

"Autoritățile știu aceste lucruri, iar în viitor trebuie găsită o strategie și o finanțare coerentă, ceea ce există în Planul Național de Reziliență. Trebuie să ne gândim la modul în care este finanțat acest sistem și la modul în care este urmărit traseul pacientului, dar și la calitatea actului medical. Trebuie să ne uităm și dacă acei pacienți pe care îi scoatem din sistemul de sănătate, care sunt externați prin serviciile medicale se reîntorc și de ce se reîntorc în sistem și dacă se reîntorc, ce putem face să le oferim acele servicii pe care nu le avem în România

Aici soluții sunt clare: avem nevoie de digitalizare, avem nevoie de prevenție, iar prevenția este un subiect important, avem nevoie de o finanțare corectă a sistemului și avem nevoie de accesibilitate . Acesta a fost lucrul cel mai greu pacientului cronic în 2020, accesul la medic, accesul la servicii medicale și la diagnostic.

Da, din nefericire am avut mult mai multe sesizări din diverse arii de activitate, adică pacienții care nu au mai reușit să ajungă la medicul de familie, pentru că medicul de familie a trebuit a fost infectat sau a trebuit să stea în izolare, carantină, pacienți care nu au mai reușit să ajungă în spital să-și continue tratamentul lunar, ca să nu mai spunem de monitorizare sau de diverse alte analize, iar atunci acești pacienți au trebuit să fie relocați în alte centre, spitale. Această coordonare la nivel local de multe ori a lipsit și a fost nevoie de ajutorul asociațiilor de pacienți, să atenționăm la nivel național, să găsim soluții punctual.

O altă mare problemă a fost faptul că mulți dintre pacienți pe care nu-i aveam din sistem, nediagnosticați, care nu existau ca pacienți în 2020, nu au reușit să intre în control medical, în diagnosticare, pentru că nu au avut unde și aici am avut cele mai mari sesizări din partea pacienților. Sunt acei pacienți care au fost considerați ca nefiind urgență și au fost amânați și, din nefericire, nu știm cât putem să vedem din datele statistice, am văzut numărul pacienților decedați la sfârșitul anului 2020, dar din nefericire, vă spun sincer, multe cazuri când am încercat să le ajutăm, să găsim soluții, a fost prea târziu.

Autoritățile trebuie să se gândească foarte bine ce scot din aceste întâmplări, ce îmbunătățesc, dar nu pe termen lung sau mediu , ci mâine. După un an de zile, situația este la fel și măsurile sunt la fel. Pacienții din Constanța care ne-au spus că trebuie să plece acasă pentru că spitalul devine spital Covid", spune Radu Gănescu.

Dr. Sandra Alexiu, Președinte al Asociației Medicilor de Familie București - Ilfov, punctează faptul că, în condițiile în care educația de sănătate în România lasă de dorit, acest bombardament de informație privind vaccinurile a dus la o serie de manifestări paradoxale la care asistăm astăzi, iar comunicarea a lăsat întotdeauna de dorit între autoritățile statului și populație.

"Nu e vorba numai de burnout la medici, ci și de faptul că sunt foarte puțini colegii mei, deci continuă să plece din țară chiar pe timp de pandemie. Nu este de înțeles de ce nu există o strategie de a schimba acest trend .

Pandemia făcut foarte multe victime în rândul personalului sanitar și categoria cea mai afectată este în rândul medicilor de familie. Ne apropiem ușor de 50 de decese în medicina de familie, foarte multe cazuri în ultimele două săptămâni.

Medicii de familie sunt principalii vaccinatori în România încă de la restructurarea sistemului modern de sănătate, vorbim deja de câțiva zeci de ani . Experiența noastră de zeci de ani în vaccinarea copiilor și adulților, faptul că noi consiliem permanent pacienții față în față, asta ne face să fim bucuroși că în cele din urmă am fost implicați direct în campania de vaccinare anti-Covid 19.

În acest moment, aducerea vaccinării anti-Covid în cabinetele noastre ar permite creșterea importantă a volumului vaccinărilor zilnice. Recomandăm ca adaptarea procesului de vaccinare din cabinete să se facă cu câteva puncte esențiale. Trebuie făcute simplificării legislative, sunt 10.000 de medici de familie și e nevoie de flexibilitate, unii lucrează în cabinete singuri, alții in ture, nu putem crea un program cu un număr fix de doze. E nevoie de flexibilitate.

Constat în cabinetul meu zi de zi că nu s-a diminuat frica, înainte era frică de boală, dar acum există și o frică de vaccinare, există o frică de a rămâne fără serviciu, o frică de ea rămâne în continuare izolat", relatează Sandra Alexiu.

În opinia Dr. Gindrovel Dumitra, Vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România (CMR), este nevoie ca pacienților să li se ofere informații exacte, astfel încât decizia de vaccinare să fie una corectă. El asigură totodată că vom avea în România, în cursul lunii aprilie, aproximativ 3 milioane de doze de vaccin.

"De data aceasta am reușit ca toate vaccinurile care au sosit din exterior, au fost importate, să poată să fie și administrate în etapa parcursă de la momentul începerii campaniei de vaccinare până în acest moment.

E bine că în aprilie va sosi un număr de vaccinuri aproximativ egal cu cel administrat până acum. Este clar că va trebui mărită această capacitate de administrare a vaccinurilor, iar pe de altă parte, trebuie începută campania de informare la nivel național, o campanie care să vizeze grupe populaționale care la acest moment încă păstrează un anumit nivel de reticență la vaccinare.

Oamenii trebuie să-și depășească anumite temeri și anumite baraje pe care într-un fel și le-au creat în perioada anterioară, vorbim despre percepția greșită despre vaccinurile, care, în acest moment, sunt sigure și eficiente. Exemplul pe care l-am tot dat sau care a circulat în săptămânile acestea, este vorba despre unul dintre vaccinurile pe care le folosim, ei bine, această multitudine de știri legate de o posibilă conexiune între administrarea vaccinurilor și anumite accidente trombotice, deci faptul că s-a spus mult, s-a vorbit mult despre acest lucru a creat o falsă percepție de risc și spun că este falsă pentru că ea este hipertrofiată în acest moment. Chiar dacă s-ar demonstra legătura de cauzalitate în acest moment între vaccin și această complicație care apare, chiar și în această situație ne vom încadra la 1 milion sau chiar mai puțin, ceea ce face practic vaccinarea în continuare să rămână una dintre intervențiile sigure și eficiente.

Al patrulea val nu ar trebui să existe în România în condițiile în care avem o acoperire vaccinală satisfăcătoare", asigură Gindrovel Dumitra.