Minunea reducerii arieratelor administrației publice nu a ținut decât un an. După ce anul trecut datoriile acumulate, în special către furnizori, s-au diminuat cu aproape 40%, cu ajutorul banilor virați special la rectificările bugetare, în primele opt luni din 2015 primarii au reușit să le dubleze, aducându-le la un nivel chiar mai ridicat decât în 2013.
Arieratele totale ale bugetelor locale au urcat de la 120,7 milioane de lei, la finele lui 2014, la 251 milioane de lei, în august 2015, creșterea realizându-se mai accentuat în primul trimestru.
Nivelul actual al datoriilor este chiar mai mare decât cel înregistrat la sfârșitul lui 2013 (196,2 milioane de lei), deși, între timp, guvernul a alocat la rectificările bugetare sume importante primăriilor tocmai pentru a stinge arieratele.
De altfel, la rectificarea bugetară din decembrie 2014, a treia din acel an, efectuată în mod excepțional prin derogare de la lege, când primăriilor le-au fost alocate circa 500 milioane de lei pentru plata arieratelor, ministrul delegat pentru buget de la acea vreme, Darius Vâlcov, anunțase chiar o premieră – lichidarea tuturor arieratelor statului: „Rectificarea bugetară pozitivă aprobată aduce pe zero, pentru prima dată, arieratele bugetului de stat și bugetelor locale, iar FMI și Comisia Europeană susțin acest demers”.
Sume suplimentare au fost alocate diferitelor primării și din fondul de rezervă al Guvernului, fiind invocată tocmai dificultățile pe care acestea le au cu plata arieratelor.
Deși legea finanțelor publice obligă unitățile administrativ teritoariale care au arierate să reducă volumul lunar acestora cu cel puțin 5%, primarii au reînceput să întârzie plata facturilor imediat ce s-au văzut cu situația arieratelor curățată, iar datoriile au crescut mai rapid decât au fost diminuate în trecut.
Cea mai mare parte a arieratelor acumulate până la finele lunii august – 242,4 milioane de lei din totalul de 251,2 milioane de lei – sunt datorii către furnizori, creditori din operații comerciale. Cu întârzieri la plată mai mari de 120 de zile sunt sume totale de peste 140 milioane de euro.
BNR vede probleme pentru stabilitatea financiară a țării
Situația este considerată îngrijorătoare pentru stabilitatea financiară a României de către Banca Națională a României.
În ultimul Raport asupra stabilității financiare, care ia în calcul doar datele la șapte luni, BNR constată că “disciplina la plată a administrației publice în raport cu sectorul real a cunoscut o ameliorare în anul 2014, dar tendința nu a fost susținută și în primele luni ale anului 2015. Arieratele au scăzut în decembrie 2014 la 126 milioane lei (reprezentând o corecție cu 42% comparativ cu nivelul înregistrat în decembrie 2013), în timp ce în primele 7 luni ale anului 2015 au crescut până la valoarea de 266 milioane lei. Cea mai mare pondere în totalul arieratelor administrației publice este realizată de către administrațiile locale (94 la sută, în iulie 2015)”.
Campionii arieratelor
Cele mai mari arierate, la finele lunii august, le acumulaseră primăriile Sectoarelor 5 și 6 ale Capitalei, cu câte 21 milioane de lei fiecare, urmate de localitatea Voineasa, cu 17,54 milioane de lei. Aceasta din urmă a contribuit, de altfel, și la mare parte din volumul de arierate care a dus județul Vâlcea în fruntea topului celor mai mari arierate din țară.
Administrațiile locale din Hunedoara au acumulat peste 14 milioane de lei (8,41 milioane de leio doar în Lupeni), cele din Constanța – aproape 12 milioane de lei (din care 3,59 milioane de lei provenite de la Lumina), cele din Dâmbovița – 10,16 milioane de lei, urmate de cele din județele Iași (8,79 milioane de lei), Satul Mare (8,57 milioane de lei) și Giurgiu (8,39 milioane de lei).
