Inspectorii Fiscului au ca principal obiectiv, în ultimul timp, să descopere dacă tranzacțiile firmelor sunt efective, dacă a existat un beneficiu economic și, abia după aceea, dacă au fost realizate la prețuri de piață. Lipsa unei documentații solide care să le dovedească realitatea se soldează cu recomandarea de începere a urmăririi penale pentru administratorii companiilor, spune Ciprian Gavriliu, director Deloitte, într-un interviu pentru Profit.ro.
Prin legislația prețurilor de transfer, autoritățile fiscale încearcă să limiteze mutarea profiturilor în alte jurisdicții cu impozitare mai redusă și, din această cauză, le impun companiile care fac tranzacții cu afiliați să justifice realitatea și necesitatea acestora și dacă au fost făcute la preț de piață. Afiliații sunt persoane rezidente sau nerezidente, părți ale aceluiași grup, la care dețin, direct sau indirect, minim 25% din numărul de acțiuni/părți sociale sau pe care le controlează în mod efectiv.
Echipele de control au abordare neunitară
De la începutul acestui an, legislația obligă companiile care au tranzacții peste anumite praguri să întocmească dosarul prețurilor de transfer – prin care să justifice prețurile. Ciprian Gavriliu, director Servicii Fiscale Deloitte, arată cum se aplică noile prevederi în timpul controalelor, care sunt țintele inspectorilor și care sunt criteriile de selecție pentru verificare.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Domeniile în care firmele vor fi călcate mai des de Inspecția Muncii Obligația de întocmi dosarul prețurilor de transfer a fost reglementată de ordinul 442/2016. Anterior, era aplicat ordinul 222/2008.
Ciprian Gavriliu spune că dispozițiile noului ordin sunt interpretate diferit atât de inspectorii fiscali, cât și de consultanți, principala dispută fiind dacă dosarele întocmite până la 31 decembrie 2015 pe vechiul ordin mai sunt de actualitate. “Nu ne-am aliniat, tot avem discuții cu ANAF pentru că, inițial, era vorba ca dosarul anual să se întocmească, de la 1 ianuarie 2016, dar nu au luat în considerare că a fost implementat un nou Cod de procedură și că trebuie să se coreleze prevederile ordinului cu noul Cod. Întrebarea este ce se întâmplă efectiv: se merge pe legea nouă sau pe cea veche. Ar trebui ca pentru acele controale care încep acum să se aplice ordinul 442/2016, dar, din discuțiile cu ANAF, acceptă și pe dosarele conform ordinului 222/2008. Rezonez cu această poziție pentru că, dacă am dosar făcut până în decembrie 2015, de ce să mă oblige să îl modific în concordanță cu noul ordin?”, de vreme ce a fost făzut conform reglementărilor valabile la data respectivă, spune Ciprian Gavriliu.
El arată că, în practică, echipele de control nu au o abordare unitară și, din acest motiv, este de așteptat ca ANAF să emită măsuri tranzitorii. Pe de altă parte, ordinul 442/2016 stabilește, pe lângă pragurile de la care dosarul devine obligatoriu, și că ceilalți care nu se încadrează în plafoane vor documenta respectarea principiului valorii de piață, în cadrul unei inspecții fiscale, conform regulilor generale prevăzute de reglementările financiar-contabile și fiscale. Prevederea este prea generală, în opinia sa, și lasă loc de intrepretare, dar, în principiu, acești contribuabili ar trebui să prezinte copii de pe facturile cu persoane afiliate sau independente și studiu de comparabilitate.
Pregătirea inspectorilor este și..și...
"Legislativ suntem bine puși la punct, din punct de vedere al pregătirii inpsectorilor și... și... Sunt echipe care au câte un inspector pregătit în domeniul prețurilor de transfer, de exemplu, la București, Prahova, Mureș, dar altele nu. Cele care nu au un inspector dedicat, iau dosarul și îl duc la departamentul de prețuri de transfer care analizează și dă o decizie. În câteva cazuri am discutat cu cei care au analizat și procesul a mers mult mai repede, dar au fost și cazuri în care echipa nu a acceptat să discutăm cu cei care au făcut analiza, au preluat rezultatele acesteia și au încheiat controlul", spune consultantul.
Cum este efectuată selecția pentru control
În ceea ce privește, criteriile de selecție pentru controale, arată că, din practică, se observă că principalii contribuabili vizați sunt cei care înregistrează pierdere, care au o valoare mare a tranzacțiilor cu afiliați ca pondere în totalul tranzacțiilor sau în cifra de afaceri sau care se apropie de expirarea perioadei de prescripție de cinci ani.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul va lipi somațiile, notificările sau deciziile pe ușa casei sau a firmei celor care refuză să le primească O altă observație interesantă este că atenția inspectorilor s-a mutat de la tranzacțiile dintre părți afiliate persoane juridice la cele dintre persoane fizice și persoane juridice. „Se întâmplă ca din patrimoniul unei companii să aibă loc o tranzacție cu un acționar sau rudă a acționarului. De exemplu, dacă o clădire se vinde soției acționarului, automat trebuie să se analize prețurile de transfer”, explică Gavriliu.
Un articol din lege interpretabil - sursă de abuzuri
O problemă de intrepretare și o sursă de abuzuri în timpul controalelor este articolul 11 din Codul fiscal referitor la tranzacțiile artificiale, menite să diminueze baza impozabilă. Inspectorii fac recomandări, în baza acestui articol, de începere a urmăririi penale a administratorilor pe motiv că nu au suficiente documente care să justifice atât realitatea tranzacțiilor, cât și beneficiul economic al acestora.
"Dacă, până acum, ținta erau prețurile de transfer, acum se uită dacă serviciul a fost efectiv prestat, dacă beneficiul este al companiei, și nu al grupului, iar dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, recomandarea inspectorilor este de începere a urmăririi penale pentru administratorii companiilor din România", spune consultantul Deloitte, care explică de ce această practică este considerată de multe ori abuzivă.
"Este important să existe o documentație suport care să demonstreze realitatea tranzacțiilor din anii anteriori. În cazul multinaționalelor, o parte din această documentație trebuie primită de la grup, pentru că nu e suficientă cea pentru România. Al doilea element este beneficiul. Dacă compania nu are un beneficiu din acel serviciu, de exemplu, ci doar grupul, se anulează deductibilitatea cheltuielilor. Apoi, este analizat prețul care trebuie să fie documentat în dosarul dosarul prețurilor de transfer", spune Ciprian Gavriliu.
CITEȘTE ȘI Prețuri de transfer: Fiscul a făcut 715 controale și a vizat firmele cu pierderi sau multe tranzacții în grup "Mulți consideră că dosarul ține loc de documentație, dar dosarul justifică prețul, pentru tranzacții este nevoie de documentația suport. Trebuie păstrate și înregistrate toate documentele, altfel, dacă trec 3, 5 ani, este foarte greu să mai recuperezi informația, mai ales că unii oameni poate nici nu mai lucrează în companie și aici apare abuzul ANAF. Chiar dacă tu știi că ai prestat serviciul, că tranzacția a fost reală, dar nu ai avut o procedură care să îți genereze documentația suport, e dificil să te mai duci în urmă, se pierde deductibilitatea cheltuielilor, în primul rând, apoi apare riscul investigației penale", explică acesta.
Afacerile grupurilor, tot mai vizibile pentru Fisc
În perioada următoare, companiile trebuie să se aștepte la o vizibilitate tot mai mare a tranzacțiilor din cadrul grupului, având în vedere aplicarea raportării country by country de către multinaționale care va însemna că vor fi obligate să raporteze separat operațiunile pentru fiecare stat.
CITEȘTE ȘI Fiscul francez acuză Booking.com de taxe neplătite de 356 milioane euro Legislația va fi, în curând, implementată de Comisia Europeană. Un alt aspect este că OECD se va uita tot mai mult la o zonă mai puțin reglementată în prezent, care s-a dezvoltat rapid, business-ul online.
În acest context, pentru a evita ajustări ale bazei impozabile care echivalează cu sume mari datorate bugetului, companiile trebuie să fie tot mai pregătite atât cu dosarul prețurilor de transfer, cât și cu instrumente care să le pună la adăpost de interpretări diferite sau neclarități ale legislației, așa cum este acordul de preț în avans. Ciprian Gavriliu spune că, în ultima vreme, autoritățile sunt tot mai deschise pentru încheierea unor astfel de acorduri pentru că mizează pe conformarea voluntară a companiilor.
Cazul Hexi: Problema putea fi văzută la un control
Prețurile de transfer au devenit dintr-un subiect obscur pentru public, unul vedetă, în ultima vreme. Interesul a fost stimulat de investigațiile tot mai agresive ale unor state, ca Marea Britanie sau Franța, în zona giganților IT, dar mai ales de celebrul caz Hexi Pharma care folosea un off shore din Cipru pentru a mări prețurile produselor revîndute în grup de peste 10 ori.
În ceea ce privește Hexi, Ciprian Gavriliu consideră că este o problemă care putea fi văzută de o echipă de inspecție fiscală. ANAF nu a precizat dacă a avut loc vreun control în perioada de prescripție, însemând în ultimii cinci ani, la Hexi Pharma și a anunțat că "verifică implicațiile fiscale ale relațiilor comerciale dintre firmele implicate în cazul dezinfectanților, atât referitor la tranzacțiile interne, cât și cele internaționale. Având în vedere faptul că o investigație este în plină desfășurare, este interzisă prin lege dezvăluirea oricăror informații care au legătură cu acest caz".
