Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, avertizează că noi reduceri de taxe și impozite, promise de toate partidele, ar scădea la niveluri periculoase veniturile statului, în condițiile în care încasările fiscale vor ajunge la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.
Cu venituri fiscale de doar 25,4% din PIB, în scădere de la 28% în 2008 și departe de media Uniunii Europene de 40% din economie, statul român riscă disoluția, avertizează Ionuț Dumitru.
“Toate partidele promit reduceri masive de taxe și impozite. Contribuabilii își doresc lucrul acesta, nu vor să plătească taxe și impozite, poate unii din motive obiective”, a declarat Dumitru, într-o prezentare susținută la Conferința anuală a Analiștilor financiari-bancari.
“Ne îndreptăm spre disoluția statului”, adaugă președintele Consiliului Fiscal, care a îndemânat să ne gândim ce fel de țară vrem să avem. “Distanța care ne separă de Europa e enormă”, consideră Dumitru.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Presiunea salariilor și a pensiilor lasă tot mai puțini bani pentru investiții, pentru care ar mai fi, totuși, 20 miliarde lei până la sfârșitul anului Cele mai mari scăderi de taxe de după criză, reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% și reducerea cotei standard la 20% au alimentat consumul și o creștere economică de peste 5%, una dintre cele mai ridicate din Europa, dacă nu cea mai ridicată în acest an.
Din 2017 cota generală de TVA ar trebui să scadă cu încă un punct procentual, în timp ce acciza specială pe carburanți și taxa pe construcții speciale ar trebui să fie eliminate.
Aceste scăderi de taxe nu au fost suplinite în buget, ba chiar deficitul a crescut într-o perioadă de creștere economică puternică, acționând pro-ciclic, spune Dumitru.
România va avea anul viitor a doua cea mai rapidă deteriorare a poziției fiscal-bugetare din Uniunea Europeană, în condițiile în care deficitul va depăși 3% din PIB, arată datele Comisiei Europene, citate de Dumitru, care este și economist-șef al Raiffeisen Bank.
Estimările pentru anul viitor nu includ și majorările salariale votate de Parlament și care nu au devenit încă lege.
Chiar și fără aceste noi majorări, cheltuielile statului cu salariile au crescut cu peste un punct din PIB în ultimii ani la 7,7%, fără a include hotărârile definitive pentru diverse sporuri tăiate, inclusiv creșterea salariilor din sistemul de educație. România a plătit 9 miliarde de lei, și mai are până la 11 miliarde de plată. “De ce a trebuit să plătească bugetul pentru o bâlbă legislativă?”, întreabă Dumitru.
Salariile bugetarilor înregistrează o creștere anuală de aproape un sfert, cu mult peste creșterea din mediul privat. Astfel, diferența dintre salariile la stat și cele în privat a crescut, bugetarii fiind mai bine plătiți prin comparație cu privații decât în celelalte țări din Europa Centrală și de Est, arată Dumitru.
Cele mai mari salarii sunt în administrația publică, la 156% din media sectorului privat. Sunt salarii medii și de peste 1.500 de euro net în administrația centrală, spune Dumitru, în timp ce în primării, unde sunt mulți angajați, salariile sunt mult mai mici.
Pentru reducerea deficitului, spațiul de manevră pe reducerea investițiilor s-a închis, crede președintele Consiliului Fiscal. În 2016 România va avea un minim al ultimilor 10 ani alocați investițiilor, la 3,7% din PIB, de unde era printre liderii europeni la cheltuielile bugetare de capital.
“Mai e loc de reducere în zona investițiilor? Pentru mine răspunsul este nu”, spune Dumitru, care admite că mai este loc de lucrat la eficiență.
De asemenea, dacă România vrea să-și îndeplinească angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, atunci bugetul armatei ar trebui să crească cu încă un punct procentual.
