Cel mai ridicat risc văzut de BNR în perioada următoare este cel extern, de deteriorare a încrederii investitorilor în economiile emergente, ce ar putea avea ca efect creșterea dobânzilor, explică viceguvernatorul Liviu Voinea.
Banca Națională a României nu a notat, explicit, riscul de creștere a dobânzilor printre cele cinci riscuri potențiale asupra stabilității financiare a României, cu ocazia ultimului raport de stabilitate. Însă, riscul generat de deteriorarea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, considerat cu grad ridicat, s-ar putea vedea într-o creștere a dobânzilor.
“Este primul risc, care se reflectă, evident, în dobânzi. Fed a crescut de două ori dobânda de la ultimul raport, ceea ce nu s-a reflectat în economiilor emergente și nici în ale României”, spune Voinea, într-o conferință de presă la BNR.
Oficialul BNR menționează costurile de împrumut ale statului aflate la un nivel minim și costul redus al asigurărilor împotriva riscului de default suveran, exprimate prin CDS.
“Riscul de creștere a dobânzilor vine din exterior, cu precădere, și este un risc pe termen mediu și lung”, adaugă Voinea.
Rata inflației este în creștere, după aproape doi ani de scădere generalizată a prețurilor, ceea ce determină analiștii să spună că ne aflăm la finalul ciclului de relaxare monetară.
Fondul Monetar Internațional recomandă BNR, în raportul de evaluare ex-post, publicat astăzi, să îngusteze coridorul de dobândă din jurul ratei de politică monetară, astfel încât dobânzile din piață să crească mai aproape de dobânda cheie de 1,75%, și să tragă din lichiditatea din piață, ceea ce ar pava drumul pentru creșterea ulterioară a ratei de politică monetară.
Dobânzile din piața monetară interbancară sunt în apropierea nivelului minim, cu cotația Robor la 3 luni, relevantă pentru împrumuturile cu dobândă variabilă, la 0,8-0,9%. Banca centrală consideră că politica monetară este acomodativă, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară, în care se menționează, totodată, creșterea economică peste potențial.
BNR mai menționează, ca risc nou apărut, dar cu grad scăzut, accelerarea prețurilor din piața imobiliară.
Voinea spune că, per ansamblu, creditarea crește modest, chiar dacă creditul ipotecar are o dinamică susținută – 13-14% an/an – astfel că o majorare a dobânzilor pentru a contracara scumpirea proprietăților imobiliare peste pragul de alertă al Comisiei Europene nu ar fi necesară.
“Dacă va fi nevoie, prima linie de intervenție sunt politicile macroprudențiale, nu cele de dobândă”, susține Voinea, care reiterează o poziție susținută într-o ședință a Consiliului de Administrație de la începutul anului.
Viceguvernatorul nu a menționat care ar putea fi măsurile macroprudențiale ce ar putea fi adoptate, însă BNR a intervenit în trecut prin restrângerea gradului de îndatorare aferent debitorilor sau prin limitarea valorii creditelor față de garanție. Banca centrală mai are la îndemână și creșterea cerințelor de capital ale băncilor.
