Deficitul bugetar va depăși limita de 3% din produsul intern brut în acest an și se va plasa în jurul a 4% din PIB, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Dumitru adaugă că nu mai e timp pentru noul guvern, ce se va instala abia în noiembrie, să corecteze suficient situația, în condițiile în care încasările sunt sub programări și cheltuielile sunt peste cu o diferență ce depășește un miliard de euro și se apropie de două miliarde de euro.
Execuția bugetară la nivelul lunii august, cele mai recente date disponibile, arată un deficit de circa 2,1% din PIB, cu jumătate față de situația de la opt luni trecute din 2018, ca urmare a creșterii cheltuielilor peste așteptări, în timp ce veniturile au crescut sub program.
“Bugetul s-a construit pe prognoze foarte optimiste cu privire la dinamica economică și de aceea vedem în execuția bugetară că cifrele de încasări sunt semnificativ mai mici față de ceea ce s-a bugetat. Oricum, spre exemplu la TVA, ceea ce s-a bugetat era și peste prognoza economică optimistă, s-a luat în calcul și o îmbunătățire de colectare”, spune Ionuț Dumitru, invitat la Europa FM (înregistrarea este disponibilă aici).
Dumitru explică faptul că, pe execuția din august, avem o creștere de doar 11,6% la încasările din TVA, în condițiile în care bugetul s-a făcut cu o creștere de 16,8%.
“La TVA lipsesc vreo 3-4 miliarde de lei, la contribuțiile sociale, 3 miliarde de lei - pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, probabil vreo 3-4 miliarde sunt necesare la asistență socială, mai avem la bunuri și servicii depășiri mari – am bugetat o creștere de 8,2% și avem 14,8% la luna august și acolo, dacă nu se corectează situația, sunt necesare vreo 3 miliarde. Totalizând, e mai mult de 1% din PIB”, spune Dumitru.
Economistul crede că diferența între ce s-a bugetat și ceea ce se va vedea în realitate la finele anului ar putea „chiar mai bine de 1 miliard de euro, poate spre 2 miliarde de euro”, și că noul guvern – pentru că actualul Executiv PSD demis nu mai are dreptul să inițieze legi – nu va mai avea timp să mai taie din cheltuieli, mai ales dacă banii de la investiții – principala țintă – deja au și fost cheltuiți.
„Probabil că mai durează o săptămână-două până se instalează un nou guvern, poate chiar mai mult, intrăm în luna noiembrie, când lucrurile sunt deja așezate. Nu știu ce mai poți corecta pe final de an. E aproape imposibil, când derapajele sunt mai mult decât vizibile! De ieșit la 3% e aproape imposibil în momentul de față, cu orice corecții s-ar mai face!”, explică fostul președinte al Consiliului Fiscal.
"Dacă depășim mult ținta de deficit bugetar, probabil că vom consuma și din buffer(-ul de la Finanțe). N-are cum să nu te îngrijoreze când deviezi mult de la buget!", adaugă el.
Nici dinamica din economie nu avantajează încasările, în condițiile în care creșterea economică de 5,5% luată în calcul la formularea bugetului nu va fi atinsă, cel mai probabil, în acest an. Raiffeisen estimează că economia va crește în acest an cu 4%, după o răcire spre 3% a ritmului din semestrul 2, și că tendința se va menține și în 2020, când economia va crește cu circa 3%.
Dumitru remarcă evoluția slabă a industriei din ultima perioadă, mai ales în iulie și august, când a scăzut în termeni anuali cu rate de peste 6%, și care este “într-o zonă foarte periculoasă”, mai ales că Germania, principalul partener economic, este aproape de recesiune.
“Nu e deloc prudent să faci bugete cu prognoze foarte optimiste. Tu antamezi niște cheltuieli, și mai ales cheltuieli rigide – salarii, pensii -, pe care crezi că le acoperi din niște venituri iluzorii, care nu se vor materializa, și în final ajungi cu un deficit mult mai mare decât cel prevăzut”.
Dumitru consideră că cifrele arată că salariile la stat au crescut prea rapid față de ce poate să dea bugetul și au ajuns de la 8% din PIB în 2015 la 12% din PIB în 2019, în condițiile în care avem venituri de taxe și impozite de 26% din PIB, în țările europene sunt 40% din PIB venituri din taxe, dintre care 10% din PIB merg la salarii.
“Investițiile publice au fost sacrificate, au fost reduse de la peste 6% la 2,5% din PIB, undeva sub media europeană. Este de-a dreptul hilar să te uiți la România, care are o nevoie vizibilă de infrastructură, să cheltuie mai puțin decât Germania sau alte țări dezvoltate să aloce mai puțini bani publici pentru investiții”, spune Dumitru.
Legea pensiilor, care a intrat în vigoare parțial din această toamnă și prevede creșteri de 40% în 2020, și ar împinge bugetul într-un punct și mai periculos, explică economistul.
“Legea pensiilor va crește factura de la circa 9% din PIB la 14% și ceva din PIB în 2-3 ani. Dacă plătim 12% din PIB pentru salarii și vom plăti încă 14 și ceva pentru pensii, ăia sunt toți banii pe care îi avem. E o situație fără ieșire”, avertizează Dumitru, care adaugă că un ministru responsabil ar trebui să explice că nu sunt bani pentru astfel de creșteri, chiar dacă suntem în fața unui nou an electoral.
