Numărul de turiști străini în România s-a majorat cu aproape 17% anul trecut, iar pentru acest an este estimat un plus de 20%. În paralel, însă, nu a crescut și numărul de camere, iar dacă lucrurile evoluează în acest ritm, în câțiva ani, turiștii nu vor mai avea loc în hotelurile din București și din stațiunile din țară în perioadele de vârf, cred hotelierii.
În perioada 2014-2016, au fost inaugurate în București doar 389 de camere cu 771 de locuri, după cum arată datele Autorității Naționale pentru Turism (ANT). În schimb, numărul de turiști străini, atât în Capitală, cât și în întreaga țară, a avut un ritm de creștere cu două cifre în ultimii doi ani. În 2015 au ajuns în România 2,23 milioane de turiști străini, cu 4,46 milioane de înnoptări.
Creșterea numărului de turiști străini în 2015 față de 2014 a fost de 16.9%, iar estimările pentru anul 2016 față de 2015 aduc o nouă creștere de circa 20%, adică un număr de încă 450.000 turiști străini în țară, cu circa 900.000 de înnoptări.
Dintre acești turiști străini, 90% dorm în hoteluri, spune pentru Profit.ro Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR). În toată țara există 71.251 de camere clasificate la 3, 4 și 5 stele.
"Am ales doar aceste camere de hotel pentru că doar în ele ne putem gândi să aducem turiști internaționali care nu vin la două stele și o stea. Am ales camera, și nu paturi (număr de locuri) pentru că, din fericire, în România anului 2016 se vinde camera, și nu patul, cum se făcea odinioară, pe vremea comunismului, când se cazau în aceeași cameră doi necunoscuți, unul din Vâlcea și altul din Brăila, doar pentru că hotelul se vindea pe locuri", adaugă el. Doar INS, afirmă Ile, mai calculează gradul de ocupare în locuri de cazare, pentru că în rest orice hotel, companie sau firmă din piață își face calculele la camere. Din acest mod de calcul al statisticilor vine una din marile iluzii ale turismului românesc: că avem spațiu suficient pentru a primi turiști străini. "Dar dacă ne uităm că avem doar 71.251 camere, ne dăm seama unde suntem", mai spune șeful federației.
CITEȘTE ȘI Singurele hoteluri din București pline în august sunt cele pentru câini Ce se întâmplă însă dacă situația ne avantajează și anul viitor vom avea creștere de încă 15% pentru turismul românesc. Înseamnă încă 3,6 milioane de înnoptări? Și asta doar pentru 2017, dar dacă ne imaginăm acest ritm de creștere până în 2020, oare ce facem, se întreabă Ile. Avem unde să îi cazăm pe cei care vin pentru 3,6 milioane de înnoptări prevazute pentru 2017? Nu mergem cu calculele pentru anul 2018 sau 2019, anul președinției UE pentru România ori chiar 2020, când va avea loc Campionatul European de Fotbal în țară sau 2021, când Timișoara va fi capitala culturală.
Călin Ile amintește că Bucureștiul are circa 13.000 de camere viabile, iar orașul funcționează cu un grad mediu de ocupare de peste 65 % în 2015, față de 63% în 2014. Cum 2016 mai aduce un plus de circa 3 puncte procentuale în piață, Bucureștiul se apropie de un grad mediu de ocupare de 68% pe an. Dacă nu mai apar camere noi în piață, cum pare a fi tendința ultimilor ani, Bucureștiul mai poate aduce maximum 200.000 înnoptări. "Asta în cazul fericit că se vor distribui pe lunile unde ocuparea e redusă, adică decembrie, ianuarie, iulie și august, plus weekenduri", explică șeful federației hotelierilor.
Litoralul are capacitate mare de cazare, de circa 50.000 camere sau 108.000 locuri, însă funcționează la capacitate maximă cel mult 90 de zile pe an, când deja gradul de ocupare e foarte mare. Din păcate, crede Ile, multe din aceste locuri de cazare nu sunt la nivelul la care să atragă turiștii străini, iar cele au ajuns la acest nivel practică tarife mari, greu accesibile pentru turistul de masă din străinătate. Cu toate acestea, litoralul mai poate absorbi cel mult 100.000 de turiști, adică 200.000 de înnoptări.
CITEȘTE ȘI Confesiunile unui director de hotel all inclusive "Să presupunem că în anul 2017 vom reuși să aducem cu circa un milion de turiști străini în plus în țară și că, pe fondul creșterii consumului intern și a puterii de cumpărare, va mai crește cu circa un milion de înnoptări și cererea domestică de turism. Riscăm, oare, să ne sufocăm sub acest curent de creștere și să fim supraîncălziți de o cerere suplimentară pe care să nu știm să o gestionăm eficient?", se întreabă președintele FIHR. El crede că există două riscuri majore primiul dintre ele plcând de la forța de muncă, deja insuficientă pentru numărul actual de turiști.
Al doilea risc, și mai grav decât primul, vine din lipsa investițiilor private și publice pentru turism. "Avem nevoie de hoteluri noi în anumite zone, de investiții în centre de agrement și în restaurante. Ne uităm la zona de sud a litoralului, ne uităm la Alba Iulia și, în general, la toată Transilvania, ne uităm la Delta și ne gândim că locurile bune de cazare sunt foarte cerute și că e clar ca va fi nevoie de altele noi în curând", completează el. În condițiile în care creșterea cererii va fi continuată (foarte probabil, de altfel), dar investiții noi nu apar, presiunea pe locurile de cazare existente va determina o mărire a tarifelor de cazare și de masă, estimează hotelierul.
Potrivit FIHR, România a ajuns să fie mult sub media europeană de angajați în turism (circa 3% din forța de muncă față de 10% la nivel mondial) și să aibă o capacitate de cazare la mia de locuitori mai mică decât media europeană. "Concluzia este că trebuie să știi cum să te pregătești ca să te poți bucura de prăjitura ce ni se arată la orizont", mai spune el. Altfel, exact ca bebelușii care încă nu se pot ține pe picioare, ne putem doar murdări pe față și pe scutece cu această prăjitură.
