Guvernul are peste 20 de proiecte lansate începând cu 2008, în valoare cumulată de 20,4 miliarde de lei (4,5 miliarde euro), pe care le-a prezentat ca fiind investiții publice semnificative și prioritizate, dar care se află astăzi la un stadiu fizic de execuție zero, în lipsa finanțării. Aproape toată finanțarea trebuie asigurată din bugetul de stat. Guvernul aruncă însă vina și asupra antreprenorilor.
Proiectele sunt în principal din categoria infrastructurii de transport și au ca dată programată a terminării intervalul 2018-2020, chiar dacă la acest moment nici măcar nu au început lucrările.
Pe lista proiectelor cu execuție de 0% figurează atât proiecte des invocate în discursurile politicienilor, preponderent în preajma alegerilor, precum lărgirea la 4 benzi a centurii București Sud între A2 km23 și km 55 (cu un necesar de finanțare de 898,6 milioane lei, inițiat în 2009), autostrada de centură a municipiului București - sector Centura Sud km 52-100 (3,1 miliarde lei, din 2008), pasajul suprateran pe DJ 602 Centura București-Domnești (236,8 milioane lei, început, pe hârtie, încă din 2006, dar a fost amânat de mai multe ori), modernizarea infrastructurii de siguranță a circulației pe DN1 (107,3 milioane lei, din 2011), dar și proiecte locale pe care alegătorii încă le așteaptă, precum construcția variantelor de ocolire Bacău (395,8 milioane lei, din 2012), Satu Mare (729,6 milioane lei, din 2012), Slatina (218,7 milioane lei, din 2013), Rădăuți (183,1 milioane lei, din 2011).
CITEȘTE ȘI LISTA Guvernul a actualizat proiectele de investiții publice, pentru o nouă prioritizare Situația nu este una nouă, ci doar își schimbă cifrele în timp. În 2011, Guvernul avea 60 de proiecte cu grad de execuție 0%, iar valoarea totală a acestora depășea 7 miliarde euro. La acel moment, Guvernul își declara intenția de a face ca ritmul lucrărilor să avanseze anual măcar cu 5-10%.
Acum, Guvernul avansează ideea că va finanța aceste proiecte prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană, deci prin fonduri externe nerambursabile.
Interesante sunt însă și motivele invocate de Guvern pentru întârzierea acestor proiecte, în care vina este aruncată și asupra antreprenorilor.
"Motivele nefinalizării proiectelor de investiții publice conform duratelor de execuție aprobate sunt multiple și acestea se datorează atât antreprenorilor, cât și companiilor ce administrează infrastructura:
- slaba mobilizare a antreprenorilor, pentru care au fost aplicate sancțiuni financiare conform prevederilor contractuale
- întârzieri cauzate de instituții publice în eliberarea avizelor
- întârzieri cauzate de perioada foarte lungă necesară avizării proiectelor de hotărâri de guvern pentru exproprierea suprafețelor de terenuri
- calitatea necorespunzătoare a documentației tehnice", sunt justificările Guvernului, din care lipsa alocărilor bugetare sau banii alocați într-un cuantum insuficient ocupă doar ultimul loc.
