Politica fiscală, în special reducerile de taxe și creșterile salariale, efectele legii dării în plată, investițiile publice ineficiente și încetinirea reformelor structurale sunt cele mai mari îngrijorări, exprimate în raportul publicat marți, de Fondul Monetar Internațional (FMI), după ce Consiliul directorilor executivi au încheiat consultările cu România, în baza articolului IV.
Principalele concluzii ale FMI sunt că, după o consolidare a finanțelor publice post criză, s-a revenit la politici fiscale care ar putea afecta economia. Din acest motiv, FMI consideră că reducerile de taxe planificate pentru 2017 – TVA de la 20% la 19%, accizele la carburanți, eliminarea taxei pe stâlp – ar trebui abrogate sau amânate până când sunt identificate măsuri de compensare.
Potrivit comunicatului, directorii din board au subliniat, de asemenea, importanța consolidării instituțiilor fiscale și aplicarea cu strictețe a legilor fiscale și a legii responsabilității fiscale. “Ei au salutat măsurile luate recent pentru a spori transparența cheltuielilor publice și au cerut autorităților să accelereze reformele complementare pentru a consolida unitatea de monitorizare a cheltuielilor, îmbunătățirea programelor de protecție socială, precum și consolidarea administrației publice în sens mai larg”, se arată în comunicatul FMI.
O altă îngrijorare a FMI vizează o altă component a politicii fiscale, respectiv creșterile salariale. “Salariile au crescut cu 11,6% în ianuarie 2016 față de aceeași lună a anului trecut datorită majorărilor din sectorul public și a salariului minim. Aceste majorări au marcat un record în România și sunt cele mai abrupte din Europa începând cu 2000. Pentru că au depășit productivitatea, costul cu forța de munca a crescut cu 7,6% față de 2010”, precizează documentul.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Lista oamenilor de afaceri, a vedetelor și a politicienilor cărora Fiscul le verifică averea Majorarea salariului minim mult peste câștigurile de productivitate ar putea face mai mult rău decât bine, mai notează raportul FMI.
“Politica salariului minim poate oferi protecție angajaților. Totuși, creșterea bruscă din acest an a salariului minim din România depășește media regiunii și din acest motiv poate submina competitivitatea externă și crearea de locuri de muncă, mai ales pentru angajații mai puțin calificați”, se arată în documentul citat.
FMI consideră că cele două riscuri principale pentru economie sunt incertitudinile electorale și cele externe: măsurile populiste în an electoral ar putea afecta negativ încrederea piețelor și ar putea submina investițiile. Detriorarea percepției asupra riscului pe piețele emergente ar putea antrena ieșirea capitalurilor, deprecierea monedei, creșterea substanțială a datoriei externe raportate la PIB.
FMI este îngrijorat atît de relaxarea fiscală procicilică, cât și de schimbările din legislația sectorului financiar, respectiv legea dării în plată care ar putea afecta negativ stabilitatea financiară. O altă sursă de îngrijorare este încetinirea reformelor structurale.
Intensificarea reformelor structurale pentru a debloca potențialul de creștere din România este o urgență, în opinia FMI, în special prin îmbunătățirea eficienței investițiilor publice și a mediului de afaceri. Consiliul directorilor a cerut intensificarea eforturilor pentru a consolida guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat-inclusiv prin trecerea proiectelor de acte normative în parlament. Directorii recomandă, de asemenea, noi reforme în administrația fiscală, în special în cazul contribuabililor mari și pentru a face administrația fiscală mai prietenoasă cu mediul de afaceri.
