Cum justifică Ministerul Muncii faptul că firmele nu mai au opțiunea de a cumpăra produse/servicii de la unitățile protejate pentru persoane cu handicap: unitățile au deviat de la scopul inițial!

Unitățile protejate, înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, au deviat de la scopul inițial prin faptul că nu efectuează activități de producție, prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, 67% dintre acestea realizând activități de intermediere de bunuri, este justificarea Ministerului Muncii pentru schimbarea regulilor aplicate firmelor în relația cu aceste organizații. Guvernul a decis recent, la propunerea Ministerului Muncii, că firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează, din septembrie, persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați vor fi obligate să achite lunar la buget echivalentul unui salariu minim brut, înmulțit cu numărul de posturi în care nu au angajat astfel de persoane. Astăzi, suma de plată este de doar 50% din salariu. În același timp, însă, firmele nu vor mai avea decât opțiunea de a cotiza la buget, nu și de a cumpăra produse/servicii realizate de astfel de persoane.

Sancțiunea pentru neangajare va fi valabilă și pentru instituții publice. Interesant însă că Guvernul a decis recent să blocheze angajările în administrație.

Ministerul mai susține că, după ample verificări, ar fi constatat că actuala legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unități Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilități, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Numărul sectoarelor în care angajatorii sunt obligați să încheie cu salariații contracte colective de muncă va fi semnificativ majorat, de la 30 la peste 100

Până în prezent, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajau persoane cu handicap puteau opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

b) să achiziționeze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

CITEȘTE ȘI Taxe și cheltuieli de școlarizare, deductibile pentru firme sau activități independente și scutite de impozit pe venitul salariaților, în limita a 7.500 euro anual

De la această ultimă opțiune erau exceptate unitățile protejate, înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări/intermedieri, dacă minimum 75% din profitul obținut era destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Acum, această excepție va fi anulată, însemnând practic că firmele nu vor mai avea la dispoziție opțiunea de a cumpăra produse realizate de persoane cu handicap, ci vor fi obligate doar să cotizeze la buget, cu o sumă majorată.