Cei care urmează să se ocupe de promovarea României în străinătate, în locul șefilor de birouri de turism proaspăt chemați acasă de către ministrul Dobre, se vor numi atașați de turism și vor fi aleși prin concurs dintre angajații ministerului Turismului și ai instituțiilor subordonate acestora. Rezumându-se doar la personalul ministerului, la posturile din străinătate vor pleca fie angajații vechi, despre care Dobre a spus public că fac parte dintr-un sistem cangrenat, unde fiecare protejează pe fiecare și nu au rezultate, fie dintre foștii șefi de birouri, pe care ministrul îi consideră ineficienți și le-a desființat posturile, dar au revenit în țară ca angajați ai instituției, fie dintre oamenii noi, pe care Mircea Dobre i-a adus în minister pe diverse poziții.
Atunci când ministrul a decis să desființeze birourile de turism din străinătate, l-au criticat o mare parte dintre turoperatori, care așteaptă ca statul să facă promovare cheltuind bani publici cu aceste birouri pentru a promova domeniul în care ei desfășoară afaceri. S-a zvonit atunci printre oamenii din turism că Dobre ar vrea să trimită la posturile de peste hotare apropiați de-ai săi, pe care i-a angajat consilieri sau pe diverse alte posturi în minister, lucru pe care el n-a negat vehement. Cei care i-au aplaudat decizia de a închide birourile nu au făcut-o pentru că astfel s-ar fi desființat o formă de promovare dovedită în timp ineficientă și viciată de problemele numirilor politice în instituții publice, ci au sperat că sistemul va fi "îmbunătățit", scoțând la concurs noile posturi pentru a permite să fie atrași și oameni din afara ministerului, cu experiență în zona marketingului.
Zilele trecute, însă, pe site-ul ministerului Turismului a fost postat un proiect de ordonanță în care se vorbește și despre "atașatul de turism" - persoana angajată în cadrul autorității publice centrale responsabilă în domeniul turismului care asigură reprezentarea României atât în țările membre ale Uniunii Europene, cât și în țările terțe, în domeniul politicii turismului și promovării produselor și serviciilor turistice, precum și a formelor de turism autohtone". Funcțiile de atașat de turism, se mai spune în proiect, pot fi ocupate "prin concurs sau examen, potrivit legii, de angajați ai Ministerului Turismului, ai instituțiilor subordonate acestuia și de personalul detașat în minister". Cu alte cuvinte, la aceste posturi vor fi trimiși fie angajații vechi, despre care Dobre a spus public că fac parte dintr-un sistem cangrenat, unde fiecare protejează pe fiecare și nu au rezultate, fie dintre foștii șefi de birouri, pe care ministrul îi consideră ineficienți și le-a desființat posturile, fie dintre cei pe care însuși Mirce Dobre i-a adus în minister pe diverse poziții.
"Consiliul Consultativ este o glumă. ANAT s-ar putea retrage din el"
Toată această poveste este o aiureală pe care nu o înțelege nimeni, spune Alin Burcea, președintele ANAT. El amintește că ministrul Mircea Dobre a încercat să inducă ideea că România nu este bine promovată din cauza foștilor reprezentanți ai birourilor de turism, ca și cum un singur om, fără bani, poate promova o țară întreagă. "Noi, cei din industrie, am presupus după închiderea acestor birouri că va fi o selecție mare, unde vor participa mulți, mai ales tineri... pentru ca cel puțin să aibă loc un schimb de generații. Regula prin care cei care pot să participe la concurs trebuie sa fie angajați ai ministerului este o altă prostie, pe care eu, personal, nu o înțeleg, nu îi înțeleg rațiunile", afirmă Burcea.
Oricum, adaugă el, analiza ministerului pe această problemă a fost defectuoasă, cu decizii neinspirate și extrem de subiective. "Niciun fel de consultare cu industria, nici la aceasta decizie, nici la ordonanța cu voucherele... Consiliul Consultativ este mai mult o glumă, ANAT nu cred că mai participa pe viitor!". Burcea este primul dintre șefii de patronate care spune public că s-ar putea retrage din Consiliul Consultativ, deși reprezentanții mai tuturor acestor entități conchetează cu acest gând, dat fiind faptul că nimeni din minister nu îi consultă atunci când se iar decizii.
"Personal nu înțeleg această restricție, când tocmai ar fi fost o șansă de sânge nou și profesionist. Ceea ce nu înseamnă că anumiți reprezentanți din trecut nu merită să continue sau să participe", crede Răzvan Pîrjol, președintele Bucharest Tourism Board.
În plus, după închiderea birourilor, de la început de an până în prezent nu s-a pus nimic în loc, amintește Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenției Invitation Romania, specializată în incoming. "Pierderea în bani pe segmentul de turism incoming 2017 este consistentă, dar nimănui nu îi pasă. Și mă mai gândesc că până acum nimic din ceea ce a propus ministerul nu a avut acceptul/sprijinul asociațiilor profesionale din turism...", susține el.
Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), crede că regândirea birourilor externe nu face parte dintr-o strategie de promovare integrată "cap-coadă" cu obiective pe termen mediu, scurt și lung și, drept urmare, federația pe care o conduce nu nu le poate înțelege și, implicit, aproba.
Hotelierii se îndoiesc că ministerul va recruta profesioniști cum "scrie la carte"
Ile nu știe în ce măsura forma de restructurare pentru birourile de turism va fi mai eficientă sau nu pentru că nu cunoaște care sunt așteptările ministerului de la aceste posturi. "Bănuiesc că obiectivele acestora trebuie să fie mult mai mari decât erau acum, din moment ce s-a făcut această schimbare. Dar avem mari dubii că, pe de o parte, vom ști să ne setăm obiective ambițioase pentru acești oameni, că vom face o recrutare de oameni profesioniști cum scrie la carte, iar pe de altă parte că le vom aloca resursele necesare pentru a obține rezultate", afirmă el.
Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism, afirmă că asociația pe care o conduce a fost nevoită să bugeteze participarea la târgurile de turism de la Berlin și Londra cu o participare independentă și nu la standul ministerului Turismului, ca în trecut. "Acest lucru îl facem pentru că măsurile bruște luate de minister fără consultarea industriei pot genera în continuare lipsa României de la manifestări importante de turism la nivel european".
