Volatilitatea cursului de schimb din acesată perioadă este, de fapt, doar zgomot, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, cea mai mare bancă din țară. În opinia sa, împărtășită și de președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, un impact în sensul contractării creditării poate avea creșterea ratei dobânzii, evoluție care nici ea nu este, în sine, surprinzătoare.
“Vorbim de o depreciere de doar 1% a monedei naționale. Nu există niciun dezastru pe piețele de schimb valutar. Ar trebui să fim măsurați în a face astfel de aprecieri. În piețele emergente din jur cursul fluctuează în amplitudini mult mai mari de 1%”, a declarat Manea, marți, la Conferința Națională a Asociație Societăților Financiare ALB România.
Șeful BCR a amintit că volatilitatea piețelor financiare este luată în calcul în orice model de risc, care aparține tuturor jucătorilor pe piața serviciilor financiare. Din perspectiva clientului, cel mai important model de risc este acela în care, înainte de a decide o achiziție finanțată printr-un credit, răspunde la 4 întrebări: Am nevoie de acel obiect? Îmi permit să-l plătesc? Am nevoie neapărată de un credit pentru aceasta? Dacă da, îmi permit să-l rambursez?
Dobânda, riscul principal
O amplitudine semnificativ mai mare a avut, însă, rata dobânzii. “E clar că rata de referință a dobânzii folosite în comunicare a avut evoluții agresive din august. Am mai avut amplitudini mari ale mișcării, de la niveluri de 4% coborând la minime de 0,6%-1%, unde am crezut că este noul normal. Câteva lucruri sunt diferite însă acum: includerea în modelul de risc, pe stres test, a potențialei volatilități a ratei de referință și nivelul de împrumut (leverage) la nivel sistemic mult mai mic decât în alte dăți”, spune Manea.
În acest context, arată acesta, devine relevantă recomandarea făcută încă de la mijlocul anului trecut de diverși reprezentanți ai piețelor financiare, care au spus clar că e momentul perfect pentru împrumuturi la dobânzi fixe, deoarece principalul risc este acum cel de dobândă.
Efectele pentru viitorul pieței? În primul rând, încetinirea creditării. “Când există creștere a ratei dobânzii e clar că aștepți contracții, pentru că masa adresabilă, care-și permite să se împrumute, se restrânge”, arată președintele BCR. Volatilitatea manifestă a piețelor financiare este evidentă, dar, în opinia sa, este departe de nivelul care poate crea vulnerabilități la nivel sistemic.
Tot răul și spre bine. Descurajarea ritmului cu care se accelerase activitatea de creditare nu este, însă, neapărat un lucru rău, crede Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank și al Asociației Române a Băncilor (ARB). “Sperăm că clienții conștientizează mai clar un risc de care vorbeam de ceva timp la ARB. Am avertizat în ultimii ani să nu uităm că se construiesc active financiare în banda de minime istorice a dobânzii de bază. Iar clienții încep să conștientizeze că dobânda de bază nu e fixă”.
Fluctuații de la niveluri de 4%, la minime istorice de 0,6-0,7% și apoi în sus la 2% trebuie discutate într-un context în care sunt înțelese ca elemente de risc, pentru a vedea cum ne pot afecta, arată Oprescu. “Și băncile trebuie să conștientizeze că este nivelul la care clienții se pot duce mai degrabă în zona de neperformanță. Unui client pe care-l califici azi, la nivelul dobânzii de azi, îi faci stres test pe volatilitate potențială a ratei dobânzii stabilindu-i un buffer la nivelul actual de dobândă. Pentru un client calificat acum un an, însă, o parte din bufferul stabilit atunci e deja consumat în creșterea dobânzii de până acum”, spune președintele ARB.
Banca Națională a României (BNR) a anunțat marți un curs de referință de 4,6551 lei/euro, în creștere cu 0,18% față de nivelul atins luni, un nou nivel record, pe fondul accentuării tensiunilor politice.
Vineri, euro a ajuns la 4,6400 lei, iar luni a atins nivelul de 4,6469 lei, cel mai mare nivel atins de euro în raport cu leul, peste pragul de 4,6495 lei, anunțat de BNR în 13 octombrie.
Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,9414 lei la 3,9650 lei, iar cursul francului elvețian a crescut de la 3,9833 lei la 3,9960 lei.
