Ponderea ratelor la creditele noi în venituri a scăzut cu o cincime după ce Banca Națională a României a introdus o limită maximă pentru gradul de îndatorare aferent debitorilor persoane fizice începând cu ianuarie 2019.
Gradul de îndatorare median, exprimat ca raportul al serviciului datoriei în venitul net (debt service to income - DSTI), raportat de către bănci pentru creditele noi acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale față de împrumuturile acordate în cursul anului 2018, arată Raportul de stabilitate publicat recent de BNR și analizat de Profit.ro.
Evoluția vine în condițiile în care banca centrală a impus băncilor o limită de 40% a ratelor în venituri pentru împrumuturile în lei și de 20% pentru cele în valută începând cu 1 ianuarie 2019. Pentru prima locuință achiziționată de debitor, gradul de îndatorare maxim se majorează cu 5 pp, iar băncile au posibilitatea să nu aplice nicio limitare pentru 15% din portofoliul de credite nou acordate.
BNR arată că în 2018 aproape jumătate dintre debitorii cu credite nou acordate de peste 20.000 de lei purtau un grad de îndatorare de peste 45%. În 2019 ponderea debitorilor cu un grad de îndatorare atât de ridicat a scăzut la 13%.
Cea mai mare concentrare este în intervalul de îndatorare la un grad de 25-40%, unde intră 6 din 10 debitori, față de sub 3 din 10 anterior.
Deși impunerea unui grad maxim explicit de îndatorare pentru prima oară după 12 ani ar fi trebuit să reducă accesul unor debitori la credite sau a sumelor împrumutate, BNR consideră că reglementarea “nu a constituit o îngrădire pentru accesul la finanțare al populației”.
Creditul acordat populației a crescut cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 miliarde lei. Creșterea a venit în special de fluxul nou de credite de consum, în creștere cu 17%, mai ales în trimestrul 3, când avansul a fost de 31% față de aceeași perioadă din 2018. A crescut mai ales suma mediană acordată, cu 16%, în timp ce numărul de credite e cu 3% mai mare decât în 2018.
Exclusiv refinanțări, restructurări, conversii, transferuri (fluxuri anualizate). Sursa date: BNR
Pe de altă parte, fluxul de credit ipotecar nou a scăzut cu 4% în intervalul menționat, în condițiile în care statul a diminuat plafonul pentru programul Prima Casă. Numărul de credite ipotecare noi a scăzut cu o zecime, în timp ce suma mediană a crescut cu 6%.
După creșterea abruptă a ROBOR în toamna lui 2017, persoanele fizice s-au îndreptat spre creditele cu dobândă fixă într-o proporție mai mare. Stabilizarea ratelor din ultimul an a redus însă apetitul inițial pentru creditele cu rată fixă (mai scumpe decât cele cu dobândă variabilă ), chiar dacă acestea fac parte din ofertele tot mai multor bănci.
Ponderea creditelor ipotecare nou-acordate cu dobândă fixă a fost de 25% în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, în creștere cu 3 pp față de aceeași perioadă a anului anterior. Doar o zecime din stocul de credite are însă dobândă fixă, aici fiind importantă și influența Prima Casă, unde dobânzile sunt exclusiv variabile.
În cazul creditelor de consum, ponderea celor cu dobândă fixă a rămas ridicată la 77%.
Rata creditelor neperformante pentru împrumuturile acordate populației a continuat să se reducă și a ajuns 4,3%, cu 0,6 pp sub nivelul din septembrie 2019 și cu 7 pp sub nivelul din vara lui 2014.
Pe de altă parte, la nivelul creditelor în lei expunerile neperformante au crescut la nivel agregat (+7%), cât și pe principalele categorii de produse (+8,7% pentru împrumuturile de consum, respectiv +6,8% pentru creditele ipotecare). Banca centrală se așteaptă ca probabilitatea de nerambursare să crească cu 0,4-0,5 pp până în septembrie 2020.
