Țările din Europa de Est - care au pierdut de la începutul anilor '90, de la căderea Cotinei de Fier, și până în prezent aproximativ 20 de milioane de locuitori, plecați să trăiască în străinătate, potrivit unui raport prezentat recent de FMI -, începând din Polonia și trecând prin România, Ungaria, Cehia și până în Bulgaria, se confruntă cu o penurie a forței de muncă, scrie AFP.
La două ore distanță de București, în România, directoarea Spitalului Curtea de Argeș ”nu știe ce să mai facă” pentru ca să atragă medici, care lipsesc crunt instituției, arată news.ro.
”Prima întrebare care ni se pune este despre salariu”, declară Ionela Danet. Iar la salarii începând de la 600 de euro pentru un debutant și până la 980 de euro pentru practicianul cel mai bine plătit din spital îi este dificil să-i împiedice pe medicii români să plece în străinătate.
Geza Borgulya, un antreprenor în construcții din Ungaria, îi cunoaște bine pe acești muncitori ”care se înghesuie câte patru sau cinci, în fiecare dimineață, într-o mașină, ca să se ducă la muncă de cealaltă parte a frontierei”, în Austria. Iar el se confruntă cu dificultăți grave în a recruta.
”În Europa de Vest ei pot să câștige cu ușurință 70 de euro pe zi. Aici nu ne putem alinia”, constată acest patron de întreprindere mică, cu 12 salariați, de la sud de Budapesta.
Micul patron ungar și directoarea spitalului român reprezintă de fapt mii de angajatori care, de la Varșovia la Sofia sau Praga caută cu disperare să recruteze forța de lucru de care au nevoie - indiferent că este vorba despre muncitori, ingineri, angajați la supermarket sau informaticieni.
100 DE EURO SAU NIMIC
Cel puțin 400.000 de unguri și-au părăsit începând din 2008 țara, care a trecut sub pragul simbolic de zece milioane de locuitori.
România a văzut emigrând aproximativ trei milioane de persoane - reprezentând 15% din populația sa.
Plecările s-au intensificat odată cu integrarea în Uniunea Eurpeană (UE) și criza financiară din 2008, care se face resimțită până în ultimii ani, în pofida unui nivel flatant al creșterii economice în fostul bloc comunist.
În țările în care se instalează acești europeni aflați în căutare de condiții de viață mai bune, ei sunt adesea acuzați că trag salariile în jos, atunci când nu alimentează discursul împotriva imigrației, așa cum au făcut-o în campania în vederea Brexitului.
În țările pe care le lasă în urma lor, ei accentuează o penurie a forței de muncă, iar aceasta, împreună cu o natalitate scăzută, ”frânează potențialul de creștere”, arată FMI în acest raport despre impactul acestei migrări în masă.
În toate capitalele este plâns același lucru. ”Am pierdut deja o duzină de salariați în ultimii trei ani, care au plecat în Anglia, în Austria, în Suedia”, se plânge un restaurator de la Budapesta, care dorește să-și păstreze anonimatul. ”Bucătarul meu șef mi-a spus: «îmi dai 30.000 de forinți (aproape 100 de euro) pe zi sau plec»”.
”Cea mai mare problemă este cea a lipsei forței de muncă”, observa recent ministrul bulgar al Economiei, după ce a vizitat întreprinderi din sectoarele chimiei, metalurgiei și industriei alimentare.
Antreprenorii cehi estimează la 160.000 numărul posturilor vacante. Dotată cu o industrie auto înfloritoare, Ungaria nu reușește să ocupe peste 50.000 de posturi, în principal de tehnicieni calificați în mecanică și electronică de precizie.
CAZARE ASIGURATĂ
Pe platforma de recrutare online Tjobs, românii au acces către mii de locuri de muncă în Europa de Vest. Jumătate dintre ofertele de anul trecut proveneau de la întreprinderi britanice, precizează Raluca Ștefănescu, una dintre responsabile.
Salariile propuse în sectorul construcțiilor, în străinătate, sunt cuprinse între 1.700 și 3.200 de euro, în contextul în care salariul mediu în România este aproximativ 500 de euro.
Să crească salariile pentru ca să rețină forța de muncă în țară? Aceasta este opțiunea unor întreprinderi, cu riscul destabilizării modelului economic, în cazul unei productivități insuficiente, avertizează economiștii, care pledează pentru o formare a tinerilor mai adaptată la nevoile întreprinderilor.
În pofida posturilor vacante, toate aceste țări nu reușesc să le acopere, deoarece solicitanții nu au calificările cerute.
MacDonald's le oferă, de mai mulți ani, un an de cazare gratuită angajaților săi care sunt pregătiți să se mute pentru a ocupa un post.
Polonia s-a orientat către... imigrație, cu scopul de a compensa plecarea celor aproximativ 2,4 milioane de cetățeni ai săi în străinătate. Aceasta este o soluție pe care Ungaria suveranistă a lui Viktor Orban o refuză pentru moment.
Aproximativ un milion de ucraineni muncesc în Polonia, iar fără ei ”economia poloneză ar fi în mare dificultate, mai ales în privința locurilor de muncă mai puțin calificate”, apreciază Maciej Witucki, președintele societății de intermediere a unor contracte de muncă temporară Work Service.
