Numărul firmelor înregistrate oficial având cel puțin un acționar persoană juridică cu regim offshore depășește, raportat la datele pe anul trecut, 5.300 de societăți, acestea derulând afaceri de 48 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel național. Firme locale sau multinaționale și-au deschis conexiuni în țările offshore, unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente, oamenii de afaceri nefiind de blamat, ei încercând să își optimizeze business-urile, respectând legislația, arată un studiu.
Cele mai multe astfel de firme activau în domenii precum tranzacțiile imobiliare și real estate (clădiri de birouri, mall-uri etc.), în comerț, activități profesionale, industria prelucrătoare și IT. Majoritatea erau multinaționale, firme cu afaceri în construcția de spații comerciale, zone rezidențiale și mai ales lanțuri de retail, de la fashion la cel alimentar, relevă studiul redactat de Keysfin. Conform sursei citate, studiul a fost prezentat în această lună la Parlamentul European, într-o dezbatere pe tema recuperării banilor scoși în afara Uniunii Europene și taxării marilor averi ascunse în paradisurile fiscale, la care au participat și reprezentanți ai Europol, Interpol, Băncii Naționale a României.
Documentul poate fi văzut integral AICI.
O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore.
Statistica arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu țări cu o legislație fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg și Malta.
CITEȘTE ȘI Ghid ilustrativ Panama Papers: Firmele offshore, traseul banilor și motivele, pe înțelesul tuturor Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze și alte destinații exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.
„Business-ul cu offshore-uri a evoluat semnificativ în ultimii ani, atât ca număr de firme, cât și ca valoare a cifrei de afaceri. Datele arată că, în ultimii doi ani, piața a ajuns la un grad de maturizare, dovadă creșterea numărului de angajați”, afirmă analiștii.
În perioada analizată, respectiv 2010 - 2015 , cea mai mare creștere a cifrei de afaceri a marcat-o business-ul din agricultură (47%), sector urmat de activități administrative și suport (call-center) – 44% și de segmentul tranzacțiilor imobiliare (42%). Semnificative au fost și evoluțiile afacerilor din transport și depozitare (39%), HORECA (34%), comerț (34%), comunicații&IT (31%) și construcții (29%).
În aceste domenii a crescut semnificativ și numărul companiilor, cu 18% până la 36%.
Tot mai mulți angajați pe offshore
Un indicator relevant privind evoluția business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluția numărului angajaților, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015.
„Angajații firmelor cu acționari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forța de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condițiile mediului de afaceri autohton”, explică analiștii.
CITEȘTE ȘI Ghid prin care românii din străinătate pot primi până la 50.000 de euro pentru a-și deschide o afacere în țară Potrivit acestora, evoluția numărului angajaților reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condițiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să își optimizeze fluxurile financiare în așa fel încât să plătească cât mai puțin taxe și impozite statului român.
Statistica arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri și la situația pieței, concluzia fiind că, în absența unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România și în alte țări, limitând resursele bugetare ale statelor.
„Fără un cadru strict de reglementare, statul român va continua să asiste pasiv la migrația capitalului din România. Este nevoie, în esență, de măsuri fiscale care să stimuleze investitorii să țină banii în țară, să-i investească în economia românească, iar statul să adune, astfel, mai mulți bani din taxe și impozite”, au explicat analiștii.
